Erdogan a anunțat noi operațiuni militar împotriva combatanţilor kurzi pe care îi califică drept „terorişti”
Amenințările președintelui turc Recep Tayyip Erdogan cu noi operațiuni militare de amploare au stârnit îngrijorare la Casa Albă, șeful diplomației americane, Antony Blinken, fiind de părere că o nouă acțiune a Turciei în Siria „ar submina stabilitatea regională”.
„Marea îngrijorare pe care o avem este că orice nouă ofensivă ar submina stabilitatea regională” şi „ar oferi ocazia actorilor răuvoitori să exploateze instabilitatea”, a declarat Blinken într-o conferinţă de presă la Washington, potrivit Reuters.
Vizate de aceste acțiuni militare ar fi două localităţi din nordul Siriei, care sunt suspectate că ar ascunde combatanți kurzi, considerați de către regimul de la Ankara drept „teroriști”.
„Ne opunem oricărei escaladări în nordul Siriei şi susţinem menţinerea liniilor de încetare a focului actuale”, a spus Blinken într-o conferinţă de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), inamicul numărul unu al regimului de la Ankara
Cu scopul declarat de a obține independența teritorială a kurzilor din Turcia, în vederea creării unui Kurdistan independent, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) este considerat drept mişcare teroristă de către Ankara şi aliaţii ei:
„Nu vrem să vedem nimic care să pună în pericol eforturile pe care le facem pentru a menţine” Statul Islamic îngenuncheat, a subliniat el, pe fondul noilor tensiuni cu Turcia, ţară aliată SUA în cadrul NATO.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat miercuri, 1 iunie, că va convoca o întâlnire la Bruxelles cu oficiali de rang înalt din Suedia, Finlanda şi Turcia pentru a discuta despre opoziţia Ankarei faţă de aderarea celor două țări la Alianţa Nord-Atlantică.
Turcia a făcut o serie de solicitări pentru a accepta aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Ankara le cere celor două țări să condamne public Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), considerat organizație teroristă de Turcia, și să fie acceptată în programul de aprovizionare cu avioane de luptă F-35. O altă solicitare vizează ridicarea restricțiilor la exporturile de arme către Turcia, impuse de Uniunea Europeană după ce Erdogan și-a trimis armata în Siria, în 2019.
Turcia, unul dintre cei mai importanţi membri NATO şi aliaţi ai Statelor Unite, a așteptat cu un amestec de îngrijorare şi optimism administrația Biden, întrucât preşedintele ales are ocazia de a restabili o relaţie care a atins un minim istoric în ultimele două decenii. De la refuzul Ankarei de a permite trupelor americane să treacă graniţa turco-irakiană în 2003, la dezacordurile bilaterale puternice cu privire la Siria în timpul Administraţiei Obama, la achiziţia din anii trecuți de către Turcia a sistemelor de apărare anti-aeriană ruseşti în pofida apartenenţei la NATO, relaţiile SUA-Turcia s-au dovedit a fi extrem de complicate.
