Multă lume se întreabă cine este “creierul” din spatele lui Călin Georgescu. Este vorba despre un avocat celebru, Doru Costea.
Doru Costea, unul din puținii oameni pe care Călin Georgescu îi ascultă
Potrivit paginii sale de Facebook, avocatul Doru Costea este membru fondator al International Media Lawyers Association (entitate care reunește avocați specializați în dreptul la liberă exprimare).
Totodată este purtătorul de cuvânt și consilierul personal al candidatului independent la alegerile prezidențiale din România, Călin Georgescu. Doru Costea se declară un suveranist și un naționalist convins. Condamnă în postările sale publice clasa politică actuală acuzată că timp de 34 de ani s-a ”îmbuibat” din furturi răsunătoare, arătându-se, odată cu ciclurile electorale, îngrijorată de soarta țării.
Cum s-a schimbat Călin Georgescu sub îndrumarea lui Doru Costea. Urmărind intervențiile dezlânate de la începutul campaniei și cele de astăzi, se poate observa o evoluție. Mult mai coerentă și tăioasă. Chiar ușor atitpică. Și așa este. Pentru că Călin Georgescu pare că a luat un model de personaj politic la fel de celebru: Viktor Orban.
Care este rolul consilierului său?
Credem că extrem de important! în primul rând, Doru Costea susține de multă vreme politica promovată de prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban. Chiar dacă orientarea pro-rusă a lui Orban este un aspect cunoscut și asumat de ceva timp în majoritatea cancelariilor occidentale, Doru Costea nu pune preț pe aceste acuze. Fiind atras de modul în care Orban gestionează politica internă și se raportează la politica internațională. În forță, fără multe nuanțe, după cum arată EVZ.
Astfel, în iulie 2023, Doru Costea lăuda discursul premierului Ungariei de la Universitatea de vară de la Băile Tușnad și critica intervenția Ministerului român al Afacerilor Externe care a solicitat, anterior, premierului Ungariei să se abțină de la declarații sensibile pe parcursul evenimentului. Pentru unii poate părea paradoxal, consilierul lui Călin Georgescu, naționalist român convins, să laude poziția explicit revizionistă a premierului Ungariei.
Mai ales că acesta, în tabăra de vară din Tușnad, acesta a a susținut, nici mai mult nici mai puțin că Transilvania și ”ținutul secuiesc” nu ar fi unități teritoriale românești. Dar nu este nici un paradox: Călin Georgescu a împrumutat o mare parte din retorica naționalistă a lui Viktor Orban.
Legăturile cu Budapesta par să fie extrem de apropiate
În noiembrie 2018 Doru Costea posta o imagine cu ”prietenul său” Szasz Jeno, președintele Institutului pentru Strategie Națională din Budapesta, prieten apropiat al lui Viktor Orban și fost primar al municipiului Odorheiu Secuiesc și al Partidului Civic Maghiar, susținând că împreună au depănat amintiri.
Acesta este un personaj important în angrenajul propagandei și acțiunii maghiare în Transilvania. Szasz Jeno, în calitate de primar al municipiului Odorheiu Secuiesc a acționat constat pentru obținerea autonomiei teritoriale a ”ținutului secuiesc”, încercând să organizeze o ”rebeliune” în municipiul Odorheiu Secuiesc (2006) tocmai pentru a proclama autonomia regiunii. Intenție stopată prin prezența în ultimul moment a președintelui României, Traian Băsescu, în localitate care a evitat astfel, prin gestul său, un potențial conflict local.
Acesta a instigat la o serie de alte acțiuni împotriva măicuțelor de la Casa Sfântul Iosif din Odorheiu Secuiesc. Sub pretextul că prin acțiunile lor caritabile, de îngrijire și educare a peste de 100 de copii în așezământul proprietate personală, aceste măicuțe ar urmări schimbarea proporției etnice a localității. Astfel, au existat situații în care locuitori ai municipiului Odorheiu Secuiesc, instigați de asemenea idei, au scos în stradă măicuțele greco-catolice agresându-le fizic, situația revenind la calm doar ca urmare a intervenției forțelor de ordine!
În cele din urmă, după ani buni de procese și șicanări, “Congregația Inimii Neprihănite” a câștigat toate procesele în instanță împotriva lui Szasz Jeno
Aceasta își desfășoară și în prezent activitatea în municipiul Odorheiu Secuiesc, fiind apreciate la nivel intern și internațional….fără ca proporția etnică a municipiului să se schimbe.
Doru Costea nu este bine văzut de liderii UDMR, întrucât a sprijinit pas cu pas, din poziția de avocat, întregul parcursul de înființare a Partidului Civic Maghiar. O entitate ultra-naționalistă și radicală maghiară, care după un lung șir de acțiuni în instanță a obținut, în cele din urmă, personalitatea juridică. Partidul Civic Maghiar a reprezentant, încă de la început, brațul din Transilvania al partidului ungar FIDESz, dorind a se constitui într-o alternativă radicală la UDMR. UDMR era acum câțiva ani apreciat de Budapesta ca fiind mult prea modest în solicitările de obținere a autonomiei teritoriale.
În luna octombrie 2024 Doru Costea promova pe propria pagină de Facebook imaginea FIDESz ca apărător al Ungariei, subliniind că în țara vecină urmează să aibă loc alegeri cruciale. Era convins că fără FIDESz țara vecină ar fi în derivă pentru că opoziția încearcă să susțină interesele Bruxelles-ului și nu pe cele ale Budapestei.
Tot în luna octombrie 2024 consilierul lui Călin Georgescu privea admirativ discursul lui Viktor Orban în care acesta critica ideea de unitate europeană
Liderul de la Budapesta susținea că fiecare stat membru al UE ar trebui să-și urmărească, în primul rând, propriul interes național și nu al celorlalte țări care fac parte din blocul comunitar. Punând la îndoială, astfel, însăși ideea de bază a UE – aceea a solidarității și a spiritului de coeziune. Declarații preluate aproape copy-paste de Călin Georgescu!
Poate părea ciudat cum un candidat “suveranist”, Călin Georgescu, preia retorica lui Viktor Orban, ignorând atât orientarea fără echivoc a premierului Ungariei către Moscova, cât și alte acțiuni ale acestuia de natură a crea destabilizarea și haos în sud-estul Europei.
Pentru mulți lideri europeni, Viktor Orban este doar un aliat de nădejde al lui Putin care sfidează orice acțiuni ale UE îndreptate împotriva Moscovei. Dar din perspectiva intereselor României este la fel de periculos, întrucât reprezintă motorul majorității acțiunilor ungare care au ca finalitate, direct sau indirect, punerea în discuție a prevederilor Tratatului de la Trianon (1920), în urma căruia Ungaria susține în mod tendențios și eronat că ar fi pierdut 2/3 din teritoriul său.
