Temerile SUA se adeveresc! Iranul poate alimenta „mai multe” bombe atomice
Avertismentul lui Rafael Mariano Grossi de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică, ca răspuns la întrebările parlamentarilor europeni din această săptămână, arată cât de mare a devenit miza programului nuclear iranian. Chiar și la apogeul tensiunilor anterioare dintre Occident și Iran, sub conducerea președintelui dur Mahmoud Ahmadinejad, înainte de acordul nuclear din 2015, Iranul nu a îmbogățit niciodată uraniul atât de mult ca acum.
Timp de luni de zile, experții în neproliferare au sugerat că Iranul avea suficient uraniu îmbogățit până la 60% pentru a construi cel puțin o armă nucleară – deși Teheranul a insistat mult timp că programul său este în scopuri pașnice. În timp ce a făcut marți o avertizare că „trebuie să fim extrem de atenți” în descrierea programului iranian, Grossi a recunoscut fără menajamente cât de mare a crescut stocul de uraniu puternic îmbogățit al Teheranului.
„Un lucru este adevărat: au acumulat suficient material nuclear pentru mai multe arme nucleare, nu una în acest moment”, a spus Grossi.
Diplomatul argentinian s-a referit apoi la celebrul discurs din 2012 al lui Benjamin Netanyahu la Națiunile Unite, în care premierul israelian a ținut o pancartă cu o bombă în stil de desen animat cu fitilul aprins și a trasat o linie roșie pe ea pentru a îndemna lumea să nu permită programul Teheranului de îmbogățire intensă a uraniului. Deși acordul nuclear din 2015 a redus drastic stocul de uraniu al Iranului și a limitat îmbogățirea acestuia la 3,67%, Netanyahu a reușit să facă lobby cu succes pe lângă președintele de atunci, Donald Trump, pentru a se retrage din acord și a crea tensiunile actuale.
„Vă amintiți că trebuia să existe această problemă a descoperirii și a domnului Netanyahu care să deseneze lucruri la ONU și să pună linii – ei bine, asta a trecut de mult. Ei au 70 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60%. … Cantitatea este acolo”, a declarat Grossi. „Asta nu înseamnă că au o armă nucleară. Deci nu au proliferat încă”.
Pericolul rămâne, avertizează specialiștii
Analiștii amintesc de ceea ce s-a întâmplat cu Coreea de Nord, care ajunsese la un acord cu SUA în 1994 pentru a renunța la programul său de arme nucleare. Acordul a căzut în 2002. Până în 2005 și îngrijorat de intențiile SUA după invazia Irakului, Phenianul a anunțat că a construit arme nucleare. În prezent, Coreea de Nord deține rachete balistice concepute pentru a transporta focoase nucleare capabile să atingă SUA.
De ani de zile, diplomații iranieni au indicat predicile liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, ca fiind o fatwa obligatorie, sau un edict religios, conform căruia Iranul nu ar căuta o bombă atomică. Cu toate acestea, în ultimele luni, oficialii iranieni au început să vorbească în mod deschis despre perspectiva construirii de arme nucleare.
Discuțiile dintre Iran și Occident s-au încheiat în august cu un „text final” al unei foi de parcurs privind restabilirea acordului din 2015, pe care Iranul nu l-a acceptat până în prezent.
Misiunea Iranului la ONU, răspunzând la întrebările privind comentariile lui Grossi, a insistat joi, în comentarii pentru The Associated Press, că Teheranul „este pregătit să își respecte angajamentele în cadrul (acordului) cu condiția ca și celelalte părți să facă același lucru”.
