Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Suplement la Albina Romănească din 31 Martie 1849: Ardeal = are deal, de la munții ce o încungiură
Articole online

Suplement la Albina Romănească din 31 Martie 1849: Ardeal = are deal, de la munții ce o încungiură

Albina Românească este primul ziar în limba română din Moldova, care alături de Curierul Românesc redactat de I. Heliade Rădulescu, la București, și de Gazeta de Transilvania a lui G. Barițiu de la Brașov pune bazele presei periodice românești.

Albina Românească a fost o gazetă politico-literară, proprietatea lui Gheorghe Asachi, care a apărut bisăptămânal la Iași între 1 iunie 1829 – 3 ianuarie 1835 și 3 ianuarie 1837 – 2 ianuarie 1850.

În „Suplement la Albina Romănească. No. 26 din 31 Martie 1849” era publicat articolul „Teatrul resboiului cu harta Ungariei și a țerilor învecinate”, în care Transilvania este prezentată astfel:

„Transilvania, Ardeal, Siebenbürgen așa numită de la munții Siebengebürge lăngă Rin, de unde s-au desțerat lăcuitorii, era o parte a Daciei.

Numele latin însamnă o țară așezată dincolo de codri, Ardeal: Romăn (are deal) de la munții ce o încungiură.

Astă țară, ca toată Dacia fu colonizată de Romani; după tragerea legeoanelor Romane, poporul romăn, rămas fără apărare, se revarsă între munți unde se guverna de ai săi Domnitori, ce s-au păstrat și în epoha înrumperii varvarilor.

Stefan I al Ungariei supusă Transilvania la 1004 și o guvernă prin un Duca (voevod) după schimbaria multor dinastii; și după nenumărate încălcări și resboae crunte, la 1535 au agiuns Transilvania a fi un Prințipat suveran sprijinit de Turcia. Leopold I al Austriei o supusă schiptrului imperial, și Mariea Teresia o înălță la rang de mare prințipat.

În țară locuesc 13 feliurite seminții.

Cele trei de căpitenie, de constituție recunoscute, sănt: Ungurii, Sașii și Secuii (deviitori de Peceneghi).

Ear Romănii, dintre toți cei mai numeroși și cei întăi locuitori a țerei, sănt nație numai tolerată (îngăduită).

Încăt spre a pute agiunge la rang sau avere Romănii disgiurau (se lepădau) de a lor naționalitate, și prin ist mod aici și în Ungaria au agiuns a fi magnații țării și dregători înalți precum: Mailat, Căndeifi, Iosica Lazar și mulți barbați cu carii astiz se înmăndrește nația Ungară sănt de uric Romăn.

Țara se înparte după Așăzămănt politic în 1) țara Ungurilor spre apus, cu 11 comitate, 2) țara Secuilor spre răsărit cu 5 scaune, 3) țara Sașilor spre amează cu 9 scaune.

Clujul este rezidenția guvernatorului civil, Sibiul (Ermanstadt) acel militar.

Carlsburg (Cetatea Albă) este o cetate cu tărie și are o monederie. Bistrița, Vașarheli, Blajul, Mediaș, Vașarhei sănt însemnate politii, dar acea mai comerțială este Brașovul de Sași și Romăni locuită.

Aici în giurul ei sănt Romăni cei mai industrioși așezați la șepte sate.

De aici Romănii cu deasă împoporare militară țăn încinsă Transilvania cu arme spre țara Romănă, Banatul și Ungaria păn la Carpați păn se unesc cu acei din Maramureș, precum Secuii țăn cuprinsă pe marginea spre Moldova păn în Bucovina.

Afară de religia catolică și acea ortodoxă, mai sănt Romăni uniți, Unguri și Secui reformați, Evanghelici și Luterani.

Marginile Transilvaniei în întindere de 253 mile cvadrate se păzesc de 5 regimente mărginene, între care 2 de Romăni.

Transilvania are 2.383.880 locuitori din care 250.000 Sași, 200 Bulgari, 660.000 Unguri-Secui, 1.397.180 Romăni, 60.000 Țigani, 9.000 Armeni, 7.000 Evrei”.

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA