Regele a conceput „Straja Țării” după modelul Hitlerjugend din Germania Nazistă
Straja Țării a fost o organizație a tineretului din Regatul României, creată în 1935 de Regele Carol al II-lea pentru a combate influența în creștere a Gărzii de Fier asupra tineretului din România. Membrii săi erau cunoscuți ca străjeri și foloseau o formă de salut roman ca formulă de salut. Sediul Străjeriei pentru fete, pentru învățătoare și profesoare era la Predeal, iar pentru băieți era la Breaza.
Precursoare a acestei organizaţii a fost asociaţia „Cercetaşii României”, înfiinţată în iunie 1914 şi desfiinţată în 1938 pentru a face loc noii organizaţii; însă caracterul celor două era substanţial diferit. Dacă „Cercetaşii României” era voluntară şi avea scopul educării tineretului şcolar în spirit sportiv, Straja Ţării a lui Carol al II-lea a fost o organizaţie paramilitară, obligatorie, instrumentată politic şi propagandistic. Ea avea şi rolul de a contrabalansa influenţa crescândă a Mişcării Legionare în rândurile tineretului român. Nu întâmplător, Straja Ţării a adoptat un stil care cuprindea multe asemănări cu Mişcarea Legionară sau „Tineretul lui Hitler” (organizare, disciplină, simbolistică, etc.).
Comandantul suprem al Străjeriei era Carol al II-lea, supranumit şi „Marele Străjer”. Deviza străjerilor era „Credinţă şi muncă, pentru ţară şi rege”. Străjerii aveau o organizare elaborată şi desfăşurau diverse activităţi specifice cercetaşilor, care cuprindeau educaţie sportivă, gimnastică. Organizaţia avea propriile drapele, fanioane şi cântece străjereşti. Străjerii erau implicaţi în acţiuni de muncă colectivă, concertate de Ministerul Propagandei. Erau de asemenea angrenaţi în procesul de formare a cultului personalităţii lui Carol al II-lea, fiind mobilizaţi în mari defilări cu caracter propagandistic.
În 1940, Straja Ţării avea 4 milioane de membri activi. În acelaşi an, ca urmare a înlăturării lui Carol al II-lea de la putere, organizaţia a fost desfiinţată.
