Misterele vechilor popoare
Arheologii au descoperit recent, în timpul unei săpături pentru un proiect de construcție din Cluj-Napoca, aceste morminte. Deși arheologii nu știu exact ce conțineau urnele, s-au gândit că ar fi ascuns mâncare sau băutură, așa cum era tradiția din acea perioadă.
Situl, o zonă de peste 10.000 de metri pătrați, care conține numeroase morminte, a fost descoperit de două așezări distincte: una din epoca neolitică datând de acum 6.000 de ani și o așezare celtică care a fost construită deasupra acestui sit, acum 2.200 de ani.
Analizele făcute ulterior au dezvăluit sexele celor înmormântați, cât și câți ani aveau sau dacă aveau boli. „Povestea lor trebuie dezvăluită”, a declarat Paul Pupeză, arheolog al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, care a ajutat la excavarea rămășițelor. „Aflând mai multe despre ele, vom cunoaște mai multe despre noi înșine. Suntem primii care punem mâna pe aceste dovezi, după mii de ani.”
Darurile pentru înmormântare erau adesea oferite în rândul popoarelor antice, dovezile sugerând că unii dintre ei s-au sacrificat spiritual, motiv pentru care li s-a oferit o masă specială înainte de dispariție. Așa a fost și în cazul „Omului Tollund”, al căruit corp a fost găsit conservat într-o mlaștină daneză, încă din anul 400 î.Hr. și care a mâncat terci și pește înainte să fie spânzurat.
Răspândirea celților
Așezarea neolitică a fost destul de sofisticată. Cercetătorii au descoperit urme de pereți din lemn pe care locuitorii din epoca de piatră le foloseau pentru a-și fortifica casele. De asemenea, arheologii au descoperit și o groapă care era folosită pentru depozitarea alimentelor, ulterior devenind un depozit pentru deșeuri.
În schimb, așezarea celtică avea diferite tehnici de înmormântare. În zilele noastre, istorica celtică în cultura populară este cunoscută din Franța, Regatul Unit și Irlanda, însă triburile lor au fost răspândite în întreaga Europa, ocupând țări aflate la est de Turcia modernă. În Transilvania, celții nu au lăsat în urmă niciun schelet. În loc să-și îngroape morții, triburile celtice îi incinerau, lăsând în urma cenușa în niște urne mari. Urnele erau îngropate în pământ alături de diferite ofrande, cum ar fi bunurile din fier forjat.
