O istorie incompletă
Istoricii Alessandro Vezzosi și Agnese Sabato au petrecut mai bine de un deceniu urmărind genealogia faimosului pictor. Harta lor se întinde pe 690 de ani, 21 de generații și cinci ramuri familiale.
Dincolo de stabilirea identității posibilelor sale rămășițe, secvențierea ADN-ului artistului ar putea să ofere oamenilor de știință o mai bună înțelegere a „talentelor sale extraordinare”, susțin reprezentanții proiectului ADN Leonardo Da Vinci.
Da Vinci a fost pictor, arhitect, inventator, anatomist, inginer și om de știință. În primul rând autoeducat, a umplut zeci de caiete cu invenții fanteziste și observații anatomice. Pentru a însoți schițe celebre precum „Omul Virtruvian”, da Vinci scria mesaje codificate în propriile sale stenografii, pentru a-și ascunde studiile de ochii curioși. Împreună cu desenele detaliate ale anatomiei umane, luate din observațiile cadavrelor disecate, caietele sale conțin modele pentru biciclete, elicoptere, tancuri și avioane.
Într-un nou studiu, Vezzosi și Sabato au folosit documente istorice din arhive alături de relatări directe ale descendenților supraviețuitori pentru a urmări cele cinci ramuri ale arborelui genealogic da Vinci. Potrivit istoricilor, Leonardo a făcut parte din a șasea generație de da Vincis.
Născut în orașul toscan Anchiano, Leonardo da Vinci era fiul avocatului florentin Ser Piero da Vinci și al unei femei pe nume Caterina. Cercetările efectuate de Martin Kemp, istoric de artă la Universitatea Oxford, sugerează că aceasta era un orfan de 15 ani în momentul nașterii lui da Vinci. La vârsta de 5 ani, tânărul da Vinci a fost dus la moșia familiei sale din orașul Vinci (de unde familia și-a luat numele de familie) pentru a locui cu bunicii săi. Atunci când a murit pe 2 mai 1519, la vârsta de 67 de ani, rămășițele sale au fost pierdute.
Misterul din spatele rămășițelor
Înmormântarea inițială a lui Leonardo a fost înregistrată la capela Saint-Florentin de la Chateau d’Amboise, o casă conac din Valea Loarei, în Franța. Capela a fost lăsată în ruină după Revoluția franceză și ulterior demolată. Relatările contemporane susțin că un schelet complet a fost exhumat și mutat în capela Saint-Hubert din apropiere, dar dacă sunt sau nu oasele lui Leonardo rămâne un mister.
Cercetătorii vor stabili dacă rămășițele din capelă aparțin lui Da Vinci prin compararea cromozomului Y din aceste oase cu cromozomul Y aparținând rudelor masculine ale lui Da Vinci. Cromozomul Y este transmis de la tată la fiu și rămâne neschimbat până la a 25-a generație.
