Prezența gepizilor în spațiul românesc și moștenirea lor
Precum goții, în jurul cărora se articulează, gepizii aparțineau ramurii nordice și răsăritene a neamurilor germanice. Gepizii sunt menționați de Iordanes în Getica în 249, la Gottis, când se află în conflict cu goții, încă uniți pe atunci sub conducerea Ostrogotha. Două decenii mai târziu participă alături de goți, heruli, bastarni, sarmaţi la incursiunile în Dacia și la conflictul cu împăratul roman Claudius II. Izvoarele vorbesc de circa 320.000 războinici. Formează o alianță cu vandalii pentru a-i învinge pe goți, însă eșuează, stabilindu-se după 290 la nordul Daciei, în zona Carpaţilor Slovaciei, pentru ca apoi ocupă teritoriul lăsat de vandali. Descoperirile arheologice au condus la cunoașterea prezenței gepizilor pe teritoriul Transilvaniei, al căror centru de putere se găsea concentrat în spațiul de la nord de Mureș.
Cele mai importante complexe arheologice gepide sunt: așezarea și necropola de la Morești, așezarea de la Șeica Mică, precum și cimitirul nr. 3 de la Bratei. Mormintele princiare de la Apahida, în număr de trei, sugerează prezența unui centru de putere gepidă în zona Napoca Potaissa, alături de alte descoperiri la fel de importante, cum ar fi: mormântul de la Potaissa, descoperit în 1996, aparținând unei prințese gepide, pe numele ei Franziska, amenajat în vechile terme ale castrului. Mormântul datează din a doua jumătate a secolului VI și conține cercei de aur cu almandine, fibule mari din argint, mărgele de pasta de sticlă și coral, o cataramă mare din argint, aur și almandine, mărgele de chihlimbar, alte două catarame de argint pentru încălțări, o oglindă metalică și un pieptene de os.
În 1963, la Someșani, s-a descoperit un tezaur cu piese depuse foarte probabil într-un mormânt aristocratic, dintre care un pectoral din aur decorat cu cruce, mai multe pandantive, inele și mărgele, o cataramă și câteva fragmente de brățări din aur din a doua jumătate a sec. V.
Gepizii sunt atestați de asemenea în teritoriul dintre Carpați și Dunăre, atât de surse literare, cât și de surse arheologice, precum descoperirea a două fibule de argint de la Sucidava. În Transilvania, continuă să fie atestați arheologic până în secolul VII, în acest sens descoperirile de la Unirea, Bandu de Câmpie și Noșlac fiind elocvente. Gepizii au transmis în limba română, conform lui C. Deculescu, circa 300 de cuvinte, precum și unele toponime și antroponime. Pe de altă parte, romanistul Ernst Gamillscheg consideră că doar 26 sunt de origine germanică, în vreme ce filologul român Sextil Pușcariu reduce la jumătate numărul.
