Presiunile Aliaților din culisele Conferinței de Pace de la Paris! Amenințare la suveranitatea statului
Printr-o postare pe pagina personală de Facebook, distinsul istoric Alesandru Duțu expune situația dificilă în care se afla țara noastră după Primul Război Mondial. Redăm mai jos notele istoricului militar.
La 11 iunie 1919, Alexandru Vaida-Voevod a continuat să-l informeze pe Iuliu Maniu despre ce se întâmpla la Paris, în culisele Conferinţei de Pace:
Pichon (ministrul francez de Externe – n.n.) îl chemase pe Brătianu vineri, 30 mai. I-a spus. ,,Guvernul francez a primit informaţii că se stăruieşte din Bucureşti ca să înainteze trupele române spre a ocupa Budapesta. Îţi declar că nu ne putem da învoierea”.
• Brătianu i-a replicat: ,,Vă rog să fiţi pe deplin liniştiţi. Am dat ordin ca oricât s-ar strădui din partea Aliaţilor ca să înaintăm, să nu ne mişcăm. În 2 rânduri ne-aţi oprit. Linia Tisei putem să o ţinem uşor, iar de înaintat nu vom înainta decât după ce vom fi rugaţi de dv., dar atunci ne vom fixa mai întâi bine condiţiile ca să mergem la sigur”.
Sâmbătă l-a chemat Pichon din nou pe Brătianu spre a-i spune: ,,Prezidentul Consiliului a aflat că dta nu voieşti să iscăleşti Tratatul (cu Austria – n.n.). Te roagă să iei la cunoştinţă că în cazul acesta va trebui să părăseşti Franţa”.
• Brătianu i-a răspuns: ,,Regret că şi-a făcut dl. Clemenceau griji de aceasta pentru că e un lucru de sine înţeles că dacă nu voi iscăli tratatul nu ar avea niciun rost să mai stau în Franţa”…
Luni s-au predat austriecilor frânturile de condiţii de pace în castelul St. Germain-en-Laye. Nu s-a făcut nicio modificare, nimic din ce cerusem noi, iugoslavii, cehoslovacii şi polonezii nu a fost luat în considerare…
Mult s-a discutat la Brătianu chestia: ce e de făcut?
• Brătianu în cercul său intim discută foarte liber. Analizează situaţia din toate punctele de vedere şi o pune în discuţie. Ţine cont de orice părere, excluzând-o ca nepotrivită şi dovedind clar şi precis cauzele de ce nu poate fi considerată, ori primind-o şi căutând împreună cu noi să-i dea formularea cea mai potrivită. Când dictează, de asemenea, primeşte orice propunere referitoare la stilizare, topică, preciziune. Adesea se cântăreşte calitatea diferitelor sinonime spre a-l aplica cuvântul mai corespunzător scopului. Fiecare îi simte superioritatea şi chiar din această manifestare a lipsei oricărei vanitozităţi puerile…
În chestia: ce e de făcut, ne-a declarat că el nici la un caz nu va iscăli un tratat prin care se abdică la suveranitatea ţării… Chestia suveranităţii e mult mai gravă decât însăşi chestia Banatului.
Sâmbătă în 31 (mai – n.n.), după şedinţă, când m-am prezentat eu la Consiliu de Miniştri, găsindu-i pe Diamandy, Antonescu şi Danielopol, Brătianu chiar venea să-i dea ordin lui Antonescu să meargă la Pichon şi Clemenceau spre a le spune că el nu va merge la St. Germain, dacă nu i se vor primi modificările propuse în şedinţă…
S-a hotărât, în fine, ca să nu se facă niciun pas până luni. Dacă se va vedea că nu s-a ţinut cont de propunerile noastre şi nu s-a făcut nicio modificare în tratatul supus austriecilor, atunci Brătianu să predea în absenţa austriecilor o nouă notă. După ce se hotărâse, ne-a rugat Brătianu să păstrăm absolută tăcere…
Brătianu şi-a trimis deja de mai mult Majestăţii Sale demisia, verbal, pentru eventualitatea situaţiei în care am ajuns şi a cărei sosire o prevedea. Prin Victor Antonescu, care a plecat joi, i-a prezentat regelui şi demisia în scris, lăsând aprecierii Majestăţii Sale să decidă momentul retragerii formale.
De atunci s-au mai ivit 2 momnete grave. În faţa celor 4 au fost ascultaţi reprezentanţii puterilor moştenitoare ale Austro-Ungariei în chestia contingentului armatelor lor pe viitor. Nouă şi polonezilor, voiau să ne permită câte 50 000; cehoslovacilor şi iugoslavilor câte 40 000 de soldaţi.
Ce vor hotărî cei 4, adică Wilson, nu poate să ştie suflet de om.
Lloyd George împarte vederile şi prada armonic cu Wilson. Italienii nu vreau să-i piardă cu totul graţia. Franţa stă la marginea unei revoluţii interne şi nădejdea ei sunt trupele americane şi engleze. Clemenceau zace astfel pe burtă la picioarele lui Wilson. Lanţul capitaliştilor evrei îi ţine pe toţi 4 ferecaţi prin interese mari. O Rusie slăbită oferă un câmp de exploatare nemărginit. De aceea nu e numai o fantezie absurdă faima că bolşevismul de pretutindeni este finanţat de capitalişti multimilionari.
Al doilea fapt grav este că astăzi, în 10/VI, Brătianu a fost chemat de urgenţă în faţa celor 4 unde a fost provocat ca să ia dispoziţii spre a retrage armatele noastre până dincolo de graniţa statornicită prin Tratatul din 1916, lăsând ţinuturile până la Tisa neocupate. Totodată aflăm din ,,Temps” că Kun Bélla a fost radiotelegrafic invitat la Conferinţă.
Lui Wilson îi este indiferent cine va iscăli tratatul, când e grăbit să se reîntoarcă cu pacea în America. Cu cât va rămâne mai mare haosul în Europa, cu atât mai mult ea va deveni tributara Americii.
