Occidentul vrea să impună Armeniei „modelul său de securitate.” În acest context au fost aduse noile acuzații
Această explicație poate fi considerată probabil un răspuns la critica politicienilor ruși și a unor oficialități de rang înalt în frunte cu președintele Dumei de Stat a Rusiei, Veaceslav Volodin, care găsesc în acțiunile Erevanului semnele unui viraj geopolitic. La această critică s-a alăturat și Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB), potrivit căreia Occidentul impune Armeniei modelul său de securitate.
Șeful Statului-Major Unit al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB), Anatoli Sidorov, a declarat, la o conferință de presă ținută marți, că situația în zona de responsabilitate a organizației este tensionată. Principala sursă a provocărilor și amenințărilor o constituie activitatea destructivă a unor cercuri occidentale care zdruncină stabilitatea în jurul ODKB și în interiorul unora dintre statele sale membre.
„În centrul atenției continuă să se afle înaintarea infrastructurii ofensive a NATO către frontierele de vest ale Republicii Belarus și Rusiei, activitatea militară în creștere pe fondul retoricii agresive a a țărilor baltice și a crizei ucrainene. Încercările unor state de a-și consolida propriile poziții în Caucaz, de a obține acces la resursele Mării Caspice și ieșirea directă în Asia Centrală, ținând seama de înaltul potențial conflictual de la frontiera armeano-azeră contribuie la escaladarea crizei din regiunea caucaziană”, a declarat Sidorov.
El a spus că rolul Rusiei în Caucazul de Sud este unul stabilizator, „dar Washingtonul și Bruxellesul, fără a ține seama de faptul că Armenia este membră a ODKB și având propria viziune a reglementării post-conflictuale, încearcă să impună modelului de securitate propriu format și să estompeze eforturile ODKB în această direcție”.
Declarația lui Sidorov poate părea ciudată dacă ne amintim permanenta distanțare, sub orice pretext, a ODKB de conflictul armeano-azer, chiar și atunci când războiul a trecut din Nagornîi Karabah pe teritoriul Armeniei. Numai sub presiunea unor fapte evidente și a dovezilor referitoare la acțiuni de luptă ale Azerbaidjanului, avansării formațiunilor acestuia în interiorul raioanelor armene, ODKB a anunțat intenția de a crea o comisie care să analizeze ce se petrece. Dacă acțiunile ODKB ar fi corespuns mai mult situației reale și propriului statut, este puțin probabil ca Erevanul să fi căutat ajutor în Occident și să fi invitat misiunea de observatori a Uniunii Europene. Nu o dată partea armeană a explicat motivele acestei hotărâri a sa. Probabil însă că este insuficient de convingător, odată ce reproșurile nu contenesc.
Tensiunile din regiune
A criticat dur această hotărâre președintele Dumei de Stat a Rusiei, Viaceslav Volodin, care în timpul întâlnirii cu președintele Parlamentului Azerbaidjanului, Sahiba Gafarova, a declarat că înainte de a face apel la Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a Consiliul Europei trebuie să analizeze amănunțit situația. El a reamintit la ce a condus activitatea structurilor europene în Ucraina și a subliniat că reglementarea conflictului armeano-azer trebuie să se petreacă pe baza acordului realizat de președinții statelor aflate în conflict și de președintele Rusiei.
Comparația cu Ucraina a fost de fapt, adresată Armeniei. După cum se știe, Azerbaidjanul s-a pronunțat împotriva prezenței în zona de frontieră a unei misiuni de monitorizare europene. Cu alte cuvinte, pozițiile autorităților de la Baku și ale celor de la Moscova în acest caz au coincis. De aceea afirmațiile lui Volodin cum că „ucrainenii sunt un material de consum, Ucraina este o țară îmbuibată de arme, (în care) statalitatea, cultura s-au pierdut, religia a fost călcată în picioare, biserica a fost separată, unde ca limbă de comunicare interetnică este propusă limba engleză”, trebuie să pună Erevanul în gardă.
Și concluzia sa: „Rezultatul – o colonie a SUA… Sub masca bunăvoinței și a dorinței de a ajuta, SUA au redus totul la distrugerea Iugoslaviei. Fiindcă veni vorba, când au bombardat Belgradul pașnic nu au intervenit niciun Parlament European sau APCE”. „Cel care vrea pace, reglementarea situației, trebuie pur și simplu să se țină mai departe de aceste cvasi-parlamente – și APCE, și Parlamentul European -, dar trebuie să înțeleagă clar că intervenția acestora va agrava situația…. dacă fac acest lucru trebuie să poarte responsabilitatea pentru consecințe”, a avertizat Volodin.
Întâlnirea dintre Volodin și Gafarova s-a desfășurat într-o atmosferă foarte primitoare. Oaspetelui i s-a arătat că în Azerbaidjan funcționează 340 de școli rusești și în 27 de instituții superioare se predă în limba rusă. Gafarova a reamintit de legăturile multiseculare de prietenie dintre Azerbaidjan și Rusia, a vorbit despre creșterea volumului de schimburi comerciale și de mărfuri, despre creșterea volumului investițiilor Federației Ruse în economia Azerbaidjanului și a cerut dezvoltarea mai intensă a colaborării la nivelul comitetelor parlamentare de profil. Convorbirile dintre Volodin și Gafarova s-au încheiat cu semnarea Acordului de colaborare dintre Duma de Stat a Federației Ruse și Milli Medjilisul (parlamentul) Azerbaidjanului.
