Notă informativă privind vizita președintelui român al Consiliului de Miniștri, Chivu Stoica, în Iran, 13-16 mai 1967
[…]
Cu această ocazie, Șahul a subliniat că Iranul era interesat de o cooperare pe scară largă cu țările socialiste în chestiuni legate de petrol. În ceea ce privește mijloacele concrete prin care s-ar putea realiza această cooperare, el a menționat posibilitatea [construirii] unei conducte speciale doar pentru țările socialiste, dintr-un port iugoslav [spre țările din Europa de Est], și crearea unui consorțiu de țări socialiste care să se ocupe de cumpărarea țițeiului iranian, transportându-l printr-o conductă până la granița sovietică.
Afirmând că această formă de cooperare, sugerată de URSS, nu încalcă interesele Iranului, dar că ar putea irita anumite țări socialiste, șahul a declarat că o cooperare dintre țările socialiste și Iran în chestiuni legate de țiței [ar trebui] să fie analizată de guvernele țărilor direct implicate în [această cooperare] și că Iranul este de acord cu rezolvarea bilaterală a problemei livrărilor de țiței către țările care preferă să facă acest lucru.
Șahul a menționat că Iranul nu are nimic împotrivă ca vânzarea de țiței către România să fie aranjată pe bază bilaterală, deoarece România are mijloacele necesare pentru a plăti, dar a subliniat că alte țări, cum ar fi Bulgaria, nu au mijloacele necesare pentru a plăti pentru țițeiul pe care dorește să îl cumpere de la Iran și ar putea fi interesate de crearea acestui consorțiu.
