Manuscrise descoperite în peșteri
Savanții s-au întrebat de ce atât de multe fragmente din manuscrise au fost ascunse în peșterile din jurul Qumran, pe dealul deșertului Iudeii, la vest de Marea Moartă, în Israel. Situl arheologic din apropiere prezintă mistere similare.
În prezent, cercetările sugerează că Qumran a fost locul unde avea loc în fiecare an o ceremonie a unei secte evreiești mistice, în care membrii săi se adunau din mai multe orașe și comunități rurale din Israel, pentru a respecta un ritual cunoscut sub numele de Pactul de reînnoire.
Un nou studiu publicat în luna iulie a susținut că Qumran a reprezentat locația adunării anuale care se baza pe o versiune a regulilor comunității religioase cuprinse în ceea ce se numește Documentul Damasc, care a fost copiat dintr-o sursă ebraică din jurul secolului al X-lea d.Hr.
Distrugerea oricărui text care conține numele lui Dumnezeu este interzisă de către religia evreiască, drept urmare, orice document din comunitatea evreiască a fost trimis la Cairo pentru a fi în mâini sigure.
În 1890, Solomon Schechter a vizitat sit-ul din Cairo unde a descoperit sute de mii de manuscrise antice, inclusiv texte religioase ebraice și lucrări despre artă, literatură, filosofie și știință. Un pasaj din Documentul Damasc care se referă la Tora, primele cinci cărți ale Bibliei ebraice, scoate la iveală că : „Și toți locuitorii taberelor se vor aduna în a treia lună și vor blestema pe oricine se abate fie spre dreapta sau spre stânga față de Tora.”
Pelerinajul practic de israelieni
Dovezile arheologice descoperite anterior sugerează că vechiul complex de la Qumran ar fi acceptat puțini membri ai sectei, în timp ce noul text susține că ar fi găzduit câteva sute de oameni în timpul adunării anuale.
Pelerinii care stăteau la Qumran doar pentru câteva zile nu trebuiau să fie găzduiți, în schimb, erau obligați să doarmă în aer liber sau într-una din numeroasele peșteri din zonă, cum ar fi cele în care au fost găsite primele manuscrise în 1947.
Ideea că o sectă se aduna la Qumran o dată pe an ar putea explica și locația manuscriselor, deoarece membrii sectei își puteau lăsa scrierile religioase în peșterile în care dormeau. „Teoria mea este în concordanță cu faptul că manuscrisele nu provin neapărat din Qumran, ci mai degrabă au fost aduse din toată țara și au fost lăsate în peșteri de-a lungul deceniilor”.