Un papirus recent tradus, găsit în Israel, oferă informații despre cazuri penale și proprietatea sclavilor în Imperiul Roman.
Cercetătorii au descifrat în sfârșit un papirus vechi de 1 900 de ani
Acesta descrie un proces tensionat din timpul ocupației romane a Israelului. Descoperirea dezvăluie mai multe despre cazurile penale din acea perioadă și răspunde la o întrebare veche despre proprietatea sclavilor în regiune.
În 2014, un cercetător care organiza papirusuri în unitatea de manuscrise de la Marea Moartă din depozitul Autorității Israeliene pentru Antichități a făcut o descoperire surprinzătoare: cel mai lung papirus grecesc găsit vreodată în deșertul Iudeii.
Documentul fusese clasificat ca fiind scris în nabateean, un dialect arab antic. „Când l-am văzut marcat „nabateean”, am spus: „Pentru mine este greacă!””, a declarat expertul în papirusuri Hannah Cotton de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, într-o declarație tradusă pe 28 ianuarie, potrivit Live Science.
În decursul următorului deceniu, Cotton a reunit o echipă de experți pentru a descifra textul de 133 de rânduri
Documentul detaliază procedurile juridice din perioada în care regiunea era o provincie a Imperiului Roman. Lucrările echipei sale asupra documentului au fost publicate pe 20 ianuarie în revista Tyche.
Cercetătorii au descoperit că papirusul conținea un set de note pe care un procuror le-ar fi putut folosi pentru a se pregăti pentru un proces în fața oficialilor romani în timpul domniei împăratului Hadrian (117-138 d.Hr.) și înainte ca revolta Bar Kokhba să înceapă în 132 d.Hr. – o revoltă evreiască majoră împotriva Imperiului Roman.
„Acesta este cel mai bine documentat caz de tribunal roman din Iudeea, în afară de procesul lui Iisus”, a declarat Avner Ecker, coautor al studiului și epigrafist sau cercetător al inscripțiilor antice, la Universitatea Ebraică din Ierusalim.
Procesul la care se face referire în textul papirusului se axa pe două persoane – Gadalias și Saulos
Aceștia au falsificat documente legate de vânzarea și eliberarea sclavilor pentru a evita plata taxelor romane.
„Falsificarea și frauda fiscală erau pedepsite sever de legea romană, inclusiv munca silnică sau chiar pedeapsa capitală”, a afirmat în declarație Anna Dolganov, coautor al studiului și expert în papirusuri la Academia Austriacă de Științe.
Potrivit studiului, documentul conținea, de asemenea, o transcriere scrisă în grabă a procesului și note de la un procuror la altul în care se discuta strategia.
Însă părți semnificative ale papirusului lipsesc, zădărnicind eforturile cercetătorilor de a înțelege pe deplin semnificația textului, au afirmat cercetătorii în studiu. Printre detaliile care lipsesc se numără locul unde a avut loc procesul, unde locuiau inculpații și dacă aceștia erau cetățeni romani.
Cu toate acestea, papirusul nou tradus oferă dovezi pentru o chestiune foarte dezbătută: dacă evreii antici dețineau sau nu sclavi. Potrivit studiului, papirusul spune că cel puțin o familie evreiască – cea a lui Saulos și a tatălui său – deținea mai mulți sclavi, dar nu este clar dacă acei sclavi erau la rândul lor evrei.
Documentul nu oferă o rezoluție clară a procesului, care este posibil să fi fost întrerupt de rebeliunea Bar Kokhba, potrivit studiului. Rebeliunea ar fi putut determina proprietarul pergamentului să îl arunce în grabă în peșterile din deșertul iudaic, unde a stat timp de aproape două milenii alături de alte pergamente de la Marea Moartă.
