Cucerirea puterii politice sau măcar alegerea lui ca pretor sau consul l-ar fi scăpat de urmărirea penală, dar și de faliment. Istoricul Sallustius (ostil acestuia) îi face un portret interesant, din care reies trăsăturile unui om neliniștit, veșnic fără odihnă: „Sufletul lui pătat, dușmănos față de zei și față de oameni, nu-și mai putea afla […]
Acces restricționat. Dacă doriți să citiți acest articol, mergeți pe edituradecarte.ro și achiziționați ediția August 2024