Litoralul românesc: De la Mangalia vizitată de soldați francezi în secolul XIX la Vama Veche în timpul regimului comunist
Deși a început târziu, în 1959, în timpul regimului comunist, procesul de urbanizare a Mangaliei a permis crearea mai multor stațiuni și sate de vacanță. Nordul Mangaliei a fost sistematizat sub forma a șase stațiuni între 1967 și 1973, în această perioadă apărând Saturn, Venus, Jupiter, Olimp, Neptun și Aurora. Statul comunist s-a îngrijit apoi de infrastructura creată, dând în folosință și un nou port al Mangaliei, în 1977.
Însă Mangalia a fost vizitată cu mult înainte de proiectul comunist de amenajare a stațiunilor românești de la Marea Neagră. De pildă, în vremea războiului dintre Imperiul Țarist și otomani din 1828-1829, ofițerul francez Hector de Béarn a trecut prin Dobrogea în timpul unei misiuni militare, notând în carnețelul său din timpul războiului, ”Quelques souvenirs d’une campagne en Turquie”, despre frumusețea plajelor de la începutul veacului al XIX-lea din această parte a lumii. Pe vremea aceea, după cum nota și francezul, Mangalia nu avea un port, însă ,,plaja era frumoasă, marea era absolut calmă, toată lumea făcea baie, oamenii și animalele de transport”. Într-un așa context, decidenții militari le-au permis soldaților o zi și jumătate de odihnă pentru a se bucura de ce putea oferi Mangalia. În interbelic, orășelul Mangalia era vizitat mai ales pentru băile sale de mare și sulf.
După al Doilea Război Mondial, artiștii români, în absența Balcicului, au descoperit Mangalia. În plină campanie de sovietizare, stațiunea mai trăia, după cum afirma criticul de film Manuela Cernat, ,,în ritmul antebelic”. Scriitorul și jurnalistul Geo Bogza, actorul Grigore Vasiliu Birlic, regizoarea Marietta Sadova și alți oameni de cultură își petreceau vacanțele la Mangalia, noua atracție a litoralului românesc. În timpul regimului comunist, orașul Mangalia a fost deschis turiștilor începând cu 1954.
Alături de Mangalia, 2 Mai și Vama Veche au devenit puncte de atracție, mai ales pentru tânăra generație, care, deși supravegheată de Securitate în mod pasiv, a găsit aici un spațiu de libertate unde putea respira și unde a avut acces neîngrădit la cultura occidentală, la muzica rock, la fenomenul hippie. Mai mult decât atât, în ciuda interdicției, nudismul a fost practicat, inclusiv fiica lui Mihai Pacepa, supravegheată de gărzile de corp înarmate, luând parte la această manifestare deloc privită cu ochi buni de regim.
