Joe Biden, „deschis” la un plan care să ușureze calea Ucrainei spre aderarea la NATO
Președintele Joe Biden este „deschis” la eliminarea unui mare obstacol în calea aderării Ucrainei la NATO după război, chiar dacă planul nu specifică momentul în care Kievul ar urma să se alăture alianței, potrivit POLITICO.
Potrivit a doi oficiali americani, Biden ar saluta eliminarea unui Plan de acțiune pentru aderare, sau MAP, pentru intrarea Ucrainei în alianța militară. MAP cere ca o națiune candidată să facă reforme militare și democratice, cu sfatul și asistența NATO, înainte de a se putea lua o decizie de aderare. Prin eliminarea acestei cerințe, Ucraina ar trebui în continuare să facă unele schimbări în favoarea democrației, dar membrii alianței ar putea, în orice moment ulterior, să primească în unanimitate Kievul în club.
Biden a vorbit despre această idee cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a lansat în mod discret această propunere, la Washington, în această săptămână. Președintele a spus clar că este „deschis” la această idee dacă aliații susțin planul, a declarat un oficial american de rang înalt căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta despre o conversație sensibilă. Un anunț oficial al eliminării cerinței MAP ar urma să fie făcut cel mai probabil la summitul NATO din iulie de la Vilnius, Lituania.
„Ne angajăm cu aliații noștri din NATO în legătură cu această abordare de mijloc pentru a determina dacă poate obține consens”, a declarat oficialul de rang înalt. „Căutăm să găsim un teren comun asupra unui limbaj care să sprijine angajamentul NATO față de integrarea transatlantică a Ucrainei”.
Pentru ca planul să avanseze, „alianța ar trebui să fie de acord cu el”
Stoltenberg a declarat săptămâna aceasta pentru USA Today că nu vede „niciun rost” în organizarea summitului fără a oferi un „semnal” clar că Ucraina va fi în cele din urmă membră NATO. The Washington Post a raportat primul interesul administrației Biden pentru acest plan.
Ivo Daalder, ambasadorul SUA la NATO din 2009 până în 2013, a calificat ideea eliminării MAP drept un pas „semnificativ”. „Înseamnă că se poate ajunge la procesul de aderare mult mai rapid”, a spus el. „Le spune ucrainenilor că se apropie”.
Procesul poate dura ani de zile. Macedonia de Nord, care s-a alăturat alianței în 2020, a intrat în MAP în 1999, când țara avea un alt nume oficial, Republica Macedonia.
Ucraina a solicitat aderarea la NATO în 2008. Dar Rusia s-a opus în mod deschis ideii, o poziție care i-a făcut pe aliați precum Franța și Germania să fie nervoși în privința precizării pașilor pe care Ucraina și Georgia ar trebui să îi facă în MAP-urile lor pentru a adera. Făcând acest lucru, NATO ar semnala Moscovei că, în cele din urmă, aceste foste țări sovietice vor face parte din blocul militar occidental căruia i se opune.
Decizia de compromis a alianței, codificată în Declarația Summitului NATO de la București, a fost că ambele națiuni nu vor fi informate cu privire la MAP, dar vor deveni membre într-o zi. Cu toate acestea, Rusia a invadat Georgia patru luni mai târziu. Mișcarea Ucrainei în direcția aderării a fost abandonată în 2010, după ce Viktor Ianukovici, care nu a văzut necesitatea unei integrări suplimentare în NATO, a devenit președintele Ucrainei.
Cel mai recent membru al NATO, Finlanda, a primit permisiunea de a adera în acest an fără un MAP în vigoare. Suedia ar urma să primească același tratament ca și Finlanda, dar încă așteaptă aprobarea Turciei și a Ungariei pentru a adera.
„Ucraina este la fel de pregătită, din punct de vedere militar, ca Finlanda și Suedia”, a declarat Kurt Volker, reprezentantul special al SUA pentru Ucraina în timpul administrației Trump.
