Evoluția Ordinului Teuton de-a lungul istoriei. Anul 1198, transformarea într-un ordin religios și militar
Ordinul, devenind treptat unul foarte puternic, a avut și un sediu, care până în 1291 se regăsea la Accra. Între 1291-1309, centrul a fost mutat la Veneția, iar din 1309 la Marienburg, în Polonia. Ierarhia în cadrul Ordinului Teuton era foarte strictă, astfel că în vârf se afla un mare maestru ales pe viaţă, secondat de un grup format din cinci mari dregători la nivel central şi de maeştri care administrau „provinciile” Ordinulul. Deşi teritoriile Ordinului nu făceau oficial parte din Imperiu, marele maestru era asimilat principilor teritoriali germani. Au existat mai multe momente când acest ordin de războinici pioși a fost chemat pentru a lupta contra necredinței.
De pildă, în 1226, cavalerii teutoni au fost chemaţi de ducele Mazoviei să lupte împotriva pruşilor păgâni. La fel, în 1230-1236 un grup de cavaleri teutoni a ocupat Prusia, iar în 1237 Ordinului Teuton i s-au alăturat cavalerii „purtători de spadă”, o ramură a Ordinului Templierilor care luase în stăpânire Livonia. În felul acesta, Ordinul Teuton a devenit stăpânul unui întins stat teritorial situat pe ţărmul răsăritean şi sud-estic al Mării Baltice, aflat deseori în conflict cu Novgorod-ul, cu Lituania şi cu Polonia.
În secolul al XV-lea, Ordinul Teuton, confruntat cu o coaliție polonezo-lituaniană, a pierdut o serie de conflicte, de războaie cu aceste state, una dintre cele mai dure înfrângeri fiind în 1410 la Grünwald. Prin Tratatul de pace de la Torun, Ordinul recunoștea Poloniei stăpânirea asupra Prusiei și asupra gurilor Vistulei, iar statul polonez devenea suzeranul Prusiei orientale. Secolul XVI, care a stat sub semnul reformei, a preschimbat radical și Ordinul Teuton, astfel că în 1525, marele maestru Albrecht de Brandenburg s-a convertit la lutheranism, a secularizat Ordinul şi a transformat Prusia orientală într-un ducat ereditar vasal regelui Poloniei.
A existat, firește, un răspuns, iar o parte a cavalerilor a rezistat împotriva acestei decizii. Totuși, Ordinul Teuton a rezistat în Germania până în 1809, având sediul principal la Mergentheim. Provincia Livonia a Ordinului a refuzat, de asemenea, secularizarea, ceea ce a condus la un conflict între Rusia, Polonia și Suedia începând cu 1558
