Destinul tumultos al lui Charles Lightoller. Eroul care a supraviețuit Titanicului și a strălucit în Războaiele Mondiale
Charles Lightoller nu numai că a supraviețuit Titanicului, dar a continuat să desfășoare acțiuni eroice în ambele Războaie Mondiale
Charles Lightoller nu s-a așteptat niciodată să supraviețuiască în urma scufundării Titanicului, cu atât mai puțin Primului și celui de-al Doilea Război Mondial.
White Star Line își desfășura flota de nave între Marea Britanie, Australia și America.
Charles Lightoller reușește să supraviețuiască tragediei de pe Titanic
În 1912, vasul de linie al companiei White Star Line, RMS Titanic, considerat imposibil de scufundat, a plecat din Southampton cu Charles Lightoller la bord ca ofițer secund. Lightoller era deja în pat după ce își terminase ultimele ture în noaptea de 14 aprilie, când a simțit „o vibrație bruscă care a străbătut nava”. La scurt timp după miezul nopții, un alt ofițer l-a informat că „am lovit un aisberg” și, auzind că apa ajunsese deja în camera de corespondență, Lightoller s-a îmbrăcat și s-a îndreptat spre punte.
Lightoller însuși a recunoscut că era „destul de încrezător” că Titanicul nu se va scufunda, însă și-a dat seama că era mai bine să fie precaut decât să riște viața pasagerilor care se înghesuiau acum pe punte. El a intrat în acțiune, ordonând femeilor și copiilor să urce în bărcile de salvare și asigurându-se că oamenii săi păstrează ordinea pentru a preveni o stare de panică în masă.
El a încercat să îi liniștească pe pasageri spunându-le că urcarea în bărcile de salvare era doar „o chestiune de precauție” și că „erau în perfectă siguranță, deoarece exista o navă aflată la câțiva kilometri distanță”. Citind relatarea sa despre această seară traumatizantă, se pare că cel mai mult l-a deranjat muzica aleasă de trupă, care a cântat pe punte încercând să restabilească calmul, menționând: „De regulă, nu-mi place genul de muzică jazz, dar cred că ne-a ajutat pe toți”.
Când în cele din urmă a devenit clar că Titanicul era compromis, Lightoller și colegii săi ofițeri „și-au dat mâna și au spus „La revedere”” înainte de a părăsi ultima barcă de salvare.
Charles Lightoller iese neînfrânt din cele două Războaie Mondiale
Charles Lightoller a servit în Marina Regală în timpul Primului Război Mondial și a primit comanda propriei sale nave lansatoare de torpile. A fost decorat de două ori pentru acțiunile sale în luptă (printre care și scufundarea submarinului german UB-110) și a ieșit din Marele Război în calitate de comandant naval cu drepturi depline.
După război, împreună cu soția sa și-au cumpărat propria ambarcațiune, Sundower, și și-au petrecut următorul deceniu navigând prin nordul Europei și executând ocazional misiuni secrete de supraveghere pentru Amiralitate, odată ce germanii au început să se pregătească din nou de război.
Când cel de-al Doilea Război Mondial a început, mașinăria de război nazistă a sfâșiat Europa continentală, respingându-i pe Aliați la fiecare pas. În timp ce Franța se pregătea să cadă, Armata Britanică împreună cu trupele franceze și belgiene au rămas blocate între apele mării și germani, într-o ultimă rezistență care ar fi putut pune capăt teatrului de război din Europa de Vest dintr-o lovitură rapidă.
Într-o încercare disperată de a-i salva pe soldați, Winston Churchill și guvernul britanic au pus la cale un plan îndrăzneț care, în caz de reușită, ar fi asigurat supraviețuirea armatei lor pentru a lupta încă o zi.
Pe 27 mai 1940, proprietarii de ambarcațiuni civile de pe coasta engleză au primit apeluri telefonice prin care erau informați că vasele lor erau rechiziționate de guvern pentru a ajuta la evacuarea soldaților aliați peste Canalul Mânecii. Când Charles Lightoller a primit telefonul, a avut o singură condiție: comandantul pensionar dorea să preia el însuși nava Sundower.
Charles Lightoller, acum în vârstă de 66 de ani, a pornit la drum împreună cu fiul său Roger și cu un adolescent cercetaș marin, Gerald Ashcroft. În drum spre plaje, Sundower s-a oprit pentru a salva echipajul unui crucișător motorizat care luase foc, înainte de a-și continua drumul pentru a aduce la bord un număr impresionant de 260 de oameni. Când Sundower a acostat înapoi în Anglia, un ofițer uimit, care privea șirul aparent nesfârșit de soldați care ieșeau de pe nava lui Lightoller, a exclamat: „Doamne, amice! Unde i-ai băgat pe toți?”
Isprăvile lui Charles Lightoller în timpul celui de-al Doilea Război Mondial aveau să servească mai târziu drept sursă de inspirație pentru personajul lui Mark Rylance din filmul de mare succes al lui Christopher Nolan, „Dunkirk”. După ce a fost un jucător activ în trei dintre cele mai memorabile evenimente maritime ale secolului, Lightoller și-a petrecut restul zilelor supraveghind un șantier naval înainte de a se stinge din viață în anul 1952.
