15 septembrie 1950: Forțele americane debarcă la Inchon
Locația a fost criticată ca fiind prea riscantă, dar comandantul suprem al ONU, Douglas MacArthur, a insistat să efectueze debarcarea. Până seara devreme, pușcașii marini au învins o rezistență moderată și au securizat Inchon. Această debarcare a tăiat în două forțele nord-coreene, iar forța ONU condusă de SUA a înaintat spre interior pentru a recuceri Seulul, capitala sud-coreeană care căzuse în mâinile comuniștilor în iunie. Forțele aliate au înaintat apoi dinspre nord și sud, devastând armata nord-coreeană și luând prizonieri 125.000 de soldați inamici.
Războiul coreean a început la 25 iunie 1950, când 90.000 de soldați nord-coreeni au luat cu asalt paralela 38, luând complet prin surprindere forțele Republicii Coreea și determinându-le să se retragă în grabă spre sud. Două zile mai târziu, președintele american Harry Truman a anunțat că Statele Unite vor interveni în conflict, iar la 28 iunie Națiunile Unite au aprobat utilizarea forței împotriva Coreei de Nord comuniste.
La 30 iunie, Truman a fost de acord să trimită forțe terestre americane în Coreea, iar la 7 iulie Consiliul de Securitate a recomandat ca toate forțele ONU trimise în Coreea să fie puse sub comanda SUA. A doua zi, generalul Douglas MacArthur a fost numit comandant al tuturor forțelor ONU din Coreea.
În primele luni ale războiului, forțele ONU conduse de SUA au avansat rapid împotriva nord-coreenilor, dar trupele comuniste chineze au intrat în luptă în octombrie, obligându-i pe aliați să se retragă în grabă. În aprilie 1951, Truman l-a eliberat pe MacArthur de la comanda sa după ce acesta a amenințat public că va bombarda China, sfidând politica de război declarată de Truman. Truman se temea că o escaladare a luptelor cu China ar putea atrage Uniunea Sovietică în Războiul din Coreea.
Până în mai 1951, comuniștii au fost împinși înapoi până la paralela 38, iar linia de luptă a rămas în această zonă pentru restul războiului. La 27 iulie 1953, după doi ani de negocieri, a fost semnat un armistițiu, care a pus capăt războiului și a restabilit diviziunea Coreei din 1945, care există și astăzi. Aproximativ 150.000 de soldați din Coreea de Sud, din Statele Unite și din națiunile participante la ONU au fost uciși în Războiul din Coreea și până la un milion de civili sud-coreeni au pierit. Se estimează că 800.000 de soldați comuniști au fost uciși, iar peste 200.000 de civili nord-coreeni au murit.