De ce a bombardat Uniunea Sovietică Suedia neutră în timpul celui de-al Doilea Război Mondial?
În noaptea de 22 februarie 1944, locuitorii Suediei neutre au crezut că cel de-al Doilea Război Mondial a ajuns la ei. Aviația militară necunoscută tocmai bombardase Stockholm și suburbiile sale.
Bombele au căzut în diferite părți ale capitalei suedeze. Una dintre ele a distrus un teatru proaspăt inaugurat, lăsând în urmă un crater adânc de trei metri. Mai multe persoane au fost rănite în urma raidului, dar, din fericire, nu au existat victime.
Suedezii au stabilit, pe baza fragmentelor de obuze, că au fost atacați de aviația sovietică și că aceasta ar fi lovit Stockholm din cauza unei erori de navigație. La acea vreme, Forțele Aeriene ale Armatei Roșii bombardau în mod activ sudul și sud-vestul Finlandei, iar bombardierele lor ar fi putut foarte bine să se piardă într-o noapte întunecată de iarnă.
Cu toate acestea, ca răspuns la o cerere suedeză de clarificare, Moscova a refuzat să recunoască implicarea avioanelor sale în raidul asupra orașului, chiar dacă a fost neintenționată.
În timpul războiului sovieto-finlandez, Suedia s-a declarat un așa-numit stat „non-război”. Totuși, fără a interveni direct în conflict, a furnizat în mod activ Finlandei arme, muniții și voluntari
Conform calculelor Suediei, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a bombardat-o de zece ori, Marea Britanie de 12 ori, în timp ce Uniunea Sovietică a fost responsabilă pentru șapte incidente. Cu toate acestea, Moscova și-a recunoscut angajamentul doar pentru unul dintre ele.
Diplomații sovietici au declarat că ar fi putut foarte bine să fie o provocare din partea finlandezilor sau a germanilor
Există varianta că atacul asupra Stockholmului nu s-a datorat deloc unei erori de navigație, ci a fost organizat intenționat de Moscova. Motivul a fost cazul spionului sovietic Vasili Sidorenko.
Sidorenko a fost reținut în Suedia în 1942 pentru activități de spionaj și condamnat la 12 ani de închisoare. Conducerea sovietică a făcut apel în mod repetat la suedezi pentru eliberarea sa imediată, dar a fost refuzată. Când metodele diplomatice au fost epuizate, URSS, potrivit susținătorilor acestei versiuni, a decis să acționeze cu forța.
Coincidență sau nu, la doar trei zile după bombardamentul de la Stockholm, Sidorenko a fost eliberat din motive medicale și a părăsit imediat țara.
