Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Cultura materială a populației autohtone din Dacia în secolele IV-VII p.Chr.
Articole online

Cultura materială a populației autohtone din Dacia în secolele IV-VII p.Chr.

Dacia

Marile migrații au condus la modificarea aspectul etnografic spațiului dunărean. Spre deosebire de noțiunile etnice precum Gothia, menționată mai întâi într-o inscripție grecească din Asia Mică de la  Ada Köy, apoi pe emisiunile monetare ale lui Constantin de la Trier, Gepidia sau Carpia, care sunt de scurtă durată, Dacia, ca noțiune geografică, persistă în scrierile autorilor antici, cum ar fi Isidor din Sevilla, Iordanes sau Geograful anonim din Ravenna, până în secolele VI-VII.  

Cultura materială a populației autohtone din Dacia în secolele IV-VII p.Chr.

Urme de locuire târzie pe teritoriul fostelor așezări urbane din provincie sunt prezente peste tot, doar că se restrânge considerabil aria de locuire, în vreme ce unele edificii, de pildă Amfiteatrul de la Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, devin fortificații. În vechile castre nu mai locuiesc militari, ci se constată urme de locuire civilă. Subzistă și viața urbană, la un alt nivel, atâta timp cât orașele își mențin rolurile de centre meșteșugărești și religioase, descoperirile arheologice revelând continuarea confecționării ceramicii, cu forme tradiţionale, romane; prelucrarea metalului, osului etc., dar și construirea de basilici creștine, de pildă la Sucidava sau Porolissum, precum și menirea de locuri de schimb.  Aceste așezări deveneau probabil foarte animate în zilele de târg, numite nundinae, care adunau laolaltă oameni numeroşi, de origini etnice diferite (daco-romani şi barbari); ele reprezentau încă un prilej important pentru răspândirea limbii latine printre barbari.

În această perioadă însă, își fac apariția și se dezvoltă numeroase așezări rurale pe întreg teritoriul Daciei, aparținând aspectului cultural Bratei-Cireșanu-Costișa-Botoșana, unde s-au realizat primele descoperiri importante. La Bratei s-au descoperit și cercetat mai multe complexe arheologice, așezări și morminte, în număr de patru, datând din secolele IV-VIII.  

Pe cuprinsul Moldovei se cristalizează aspectul cultural Costișa-Botoșana, din secolele V-VIII

Ultimul nivel de la Costișa, din secolele V-VI, corespunde cultural cu prima fază a situl-ului de la Botoșana. Locuințele sunt în general bordeie, comunitățile fiind alcătuite din 3060 locuințe. Ca și în cazul așezării de la Cireșanu, s-au găsit gropi de provizii. Alte descoperiri sunt un cuptor de ars ceramica și cuptoare de olari. Inventarul e alcătuit din cam aceleași lucruri, ceramică, obiecte de uz casnic, monede, podoabe etc. S-au descoperit centre meșteșugărești pentru prelucrarea fierului și producerea obiectelor de podoabă, vestimentație și cult creștin.

În secolele V-VII se dezvoltă cultura Ipotești-Cândești, pe baza culturii materiale din faza precedentă. Cele mai multe descoperiri s-au realizat în Oltenia, Muntenia, Transilvania, așezarea nr. 1 și cimitirele nr.2 și 4. La est de Carpați noua cultură o continuă pe cea de la Costești-Botoșana. Locuințele de suprafața sunt rare, frecvente fiind bordeiele și locuințele cu podeaua adâncită. Se practica agricultura și creșterea animalelor. E prezentă metalurgia bronzului și a fierului, precum și prelucrarea ceramicii, la roată sau cu mâna. Se constată și prezența unor materiale de import din lumea romană, cum ar fi amforele sau fibulele, și monede.

Populația din perioada secolelor IV-VII are drept principale ocupații agricultura, mai precis morăritul, și creșterea animalelor, precum și alte ocupații: cultivarea zarzavaturilor, pomicultura, viticultura, dovedind caracterul sedentar al populației. Așadar, a subzistat pe teritoriul Daciei târzii un număr mare de comunități rurale, cu ocupații care scot în evidență caracterul lor sedentar. Așa-numiții daco-romani.

 

Registration

Aici iti poti reseta parola