Sute de artefacte din piatră descoperite pe o insulă daneză ar fi putut fi oferite zeilor pentru a îndepărta o criză climatică.
Criză climatică în Epoca de Piatră
O erupție vulcanică din 2910 î.Hr. ar putea fi motivul pentru care oamenii neolitici de pe o mică insulă din Marea Baltică au îngropat sute de pietre decorate cu imagini cu plante și soare, sugerează arheologii într-un nou studiu.
„Știm de mult timp că soarele a fost punctul central pentru primele culturi agricole pe care le cunoaștem în Europa de Nord”, a declarat Rune Iversen, arheolog la Universitatea din Copenhaga. Aceste pietre „au fost probabil sacrificate pentru a asigura soarele și prosperitatea”.
Într-un studiu publicat joi (16 ianuarie) în revista Antiquity, Iversen și colegii săi detaliază descoperirea a 614 plăci de piatră și fragmente de plăci pe insula daneză Bornholm, situată la sud de Suedia, în Marea Baltică. Obiectele au fost găsite împrăștiate de-a lungul unui șanț de palisadă. Pe baza stilului ceramicii și a datelor de radiocarbon din cărbunele găsit în apropiere, cercetătorii au ajuns la concluzia că pietrele decorate au fost amplasate în mod deliberat acolo în jurul anului 2900 î.Hr.
Marea majoritate a plăcilor de piatră au fost realizate din șist negru
Aceasta este o rocă sedimentară întunecată și sfărâmicioasă întâlnită pe insulă – în timp ce altele au fost realizate din cuarț și silex. Majoritatea plăcilor erau, de asemenea, decorate cu desene incizate, inclusiv motive solare și vegetale.
Deși o mână de astfel de „pietre ale soarelui” au fost găsite anterior pe Bornholm, numărul mare al acestora găsite într-un singur loc i-a stimulat pe cercetători să caute un motiv potențial pentru acest depozit unic.
Oamenii neolitici par să fi îngropat pietrele într-un moment critic, deoarece cercetătorii au descoperit că zona a fost transformată într-un sit mai solid, fortificat, imediat după depunerea pietrelor. Poate că un dezastru natural sau un eveniment climatic care a provocat eșecul culturilor a declanșat „sacrificiul” pietrelor, au sugerat cercetătorii în studiul lor.
Pe baza dovezilor extinse ale evenimentelor climatice preistorice, cercetătorii au făcut o legătură între îngroparea pietrelor și o erupție vulcanică din 2910 î.Hr. care aproape sigur a afectat negativ vremea și recoltele din întreaga emisferă nordică.
„Aceste depuneri ar fi putut fi făcute în timpul unei perioade de stres, cu scopul de a aduce înapoi soarele și de a restabili producția agricolă”, au scris cercetătorii în studiul lor. „De asemenea, ele ar fi putut fi făcute atunci când criza climatică s-a încheiat, ca un act de celebrare a revenirii soarelui”.
După depunerea pietrei, a început un nou tip de cultură pe Bornholm
Oamenii au încetat să mai construiască morminte masive, au început să creeze așezări mai fortificate și au format noi rețele sociale cu oamenii din Scandinavia.
Dar este posibil ca importanța soarelui să nu fi scăzut, deoarece societățile neolitice din întreaga Europă se bazau pe soare pentru recolta lor.
„Este pur și simplu o descoperire incredibilă, care demonstrează că depunerile care onorează soarele sunt un fenomen străvechi, pe care îl întâlnim din nou în sudul Scandinaviei în timpul dezastrului climatic cauzat de o erupție vulcanică în anul 536 d.Hr.”, a declarat Lasse Vilien Sørensen, coautor al studiului și arheolog la Muzeul Național al Danemarcei.
