Crăciunul la armeni şi tradiţiile iniţiale ale creştinismului

 

Armenii ortodocşi de pretutindeni sărbătoresc Crăciunul în aceeaşi zi cu Boboteaza, la 6 ianuarie.

Povestea Crăciunului armenesc merge departe în timp, la tradiţiile iniţiale ale creştinismului.

Mulţi consideră că, dat fiind faptul că armenii sărbătoresc Crăciunul după Anul Nou, aceştia ar utiliza calendarul iulian, „pe stil vechi”.

În fapt, armenii utilizează calendarul gregorian, dar sărbătoresc Crăciunul şi Boboteaza la 6 ianuarie, în timp ce creştinii ortodocşi de rit vechi sărbătoresc Crăciunul la 6 ianuarie şi Boboteaza la 19 ianuarie.

Începuturi

La începuturi, toate bisericile creștine serbau această Sfântă Naștere, tot pe 6 ianuarie, dar după aceea, prin ordinul împărtului Constantin cel Mare, biserica catolică de exemplu a început să o serbeze pe 25 decembrie. Biserica armeană nu s-a schimbat, iar până acum biserica armeană și bisericile vechi orientale au rămas fidele marcării zilei Sfintei Nașteri și Botezului în aceeași zi, pe 6 ianuarie”, a declarat pentru Radio Constanța preotul Oşagan, paroh al Bisericii Armene Sfânta Maria din Constanţa.

Împreună cu Biserica Ortodoxa Apostolica Armeană, şi alte Biserici Ortodoxe Orientale, aşa-numitele ne-Chalcedoniene, păstrează aceeaşi tradiţie a sărbătoririi Crăciunului pe 6 ianuarie, odată cu Botezul Domnului: Biserica Egipteană Coptă, Biserica Ortodoxă Etiopiană, Biserica Eritreeană, Biserica Ortodoxă Siriacă şi Biserica Ortodoxă Malankara din India.

Modificări

Data sarbatorii Nasterii Domnului a fost modificata in Imperiul Roman, dupa acceptarea crestinismului printre religiile imperiului de catre imparatul Constantin (Edictul din Milan, anul 313 al erei crestine).

Astfel, ea a fost celebrata deodata cu ultima zi a sarbatorii pagane a Saturnaliilor, 25 decembrie, care semnifica lupta si, in cele din urma, izbanda luminii impotriva intunericului, iar prin extindere victoria binelui asupra raului.

In cele din urma, aceasta modificare a fost acceptata in mod oficial de catre Bisericile crestine, in urma Sinodului din Chalcedon (451).

Dat fiind ca in acea perioada Armenia se gasea intr-un aprig razboi cu persii, reprezentantii Bisericii armene nu au participat la acel Conciliu care a dezbatut si alte teme importante, precum natura umana si divina a Mantuitorului.

Biserica armeana nu si-a insusit hotararile Conciliului din Chalcedon, astfel incat armenii ortodocsi continua sa sarbatoreasca Nasterea Domnului potrivit traditiei primelor secole de crestinism, care spune că Iisus a fost botezat dupa treizeci si trei de ani, in aceeasi zi in care s-a nascut, anume pe 6 ianuarie.
De altfel, in Evanghelii nu se pomeneste nicaieri despre data exacta a nasterii lui Iisus Hristos. Unul din motivele pentru care armenii nu au utilizat in sec. IV e.n., ca si romanii, modificarea datei pentru a o armoniza cu sarbatorirea pagana a Saturnaliilor a fost si acela ca pe teritoriul Armeniei, cel mai vechi stat crestin al umanitatii, paganismul nu mai era practicat”, explică scriitorul şi omul politic Varujan Vosganian, în pagina sa de Facebook.

De Crăciun, armenii îşi urează „Shnorhavor Nor Dari iev Surp Dznunt” (Un An Nou și un Crăciun fericit!).

CREDIT FOTO: araratonline.com

Parteneri