Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Ceremonialul de la Curtea Țării Moldovei așa cum este descris în Condica lui Gheorgachi de la 1762
Articole online

Ceremonialul de la Curtea Țării Moldovei așa cum este descris în Condica lui Gheorgachi de la 1762

La îndemnul domnitorului Grigore Calimachi, la 1762 în Iași, al doilea logofăt, Gheorgachi (sau Gheorgache), pune pe hârtie, inspirându-se din lucrarea „De oficiis” a lui Pseudo-Kodinos, cum trebuie să decurgă la Curtea Moldovei ceremonialele, opera rămasă în istorie sub numele de „Condica lui Gheorgachi”, din care redăm câteva pasaje:

2r. Condică ce are întru sâne obiceiuri vechi și noă a prea înnălțaților domni, care s-au făcutu din porunca prea înnălțatului, luminatului și iubitoriului de Hs. Domnului mieu și oblăduitoriului a toată Moldaviia: Io Grigorie Ioan Voevod, care s-au alcătuit și s-au scris de mine prea plecata slugă, Gheorgache vtori logofăt aici în orașul Eșului, la anii 1762 Noemvrie 5.

3r. Pinax adecă însemnare de ceale ce să află întru această Condică

Orânduiala Domnii noao

Orânduiala boieriilor

Orânduiala mucareriului

Domniia Mării sale lui Grigorie Voevod

Orânduiala la zioa Agiunului Nașterii

Orânduiala în zioa Nașterii

Țărămoniia ce să face la Sfete Vasilie

Orânduiala în zioa Agiunului și în zioa de Bobotează

Alte obiceae vechi ce avea Domnii cei dinainte

Orânduiala în zioa Învierii

Țărămoniia ce să face la Sfete Gheorghie

Orânduiala cându merge Domnul la Svităi

Orânduiala cându face Domnul Mitropolit sau Episcop cându moru

Rânduiala iarăși cându face Domnul Mitropolit sau Episcop; cându face paretisis

Rânduiala divanului

Țărămoniia ce să face la solii cei streini ce trec pin Eși

În ce chip se adună Domnul cu Hanul și cu Pașii cei cu trei tuiuri, cându trec pin Eși la sarhatul lor.

Al Mării tale mică, plecată și dreaptă slugă: Gheorghie al doilea logofăt.

4r. Țărămoniia Domnii noao, cându vine Domnul în scaon, cu ce politică și rânduială să cinstește

Domnul, după ce ia Domniia la Țarigrad, îndată avându gata pre unul din oamenii săi și cu călărașii carii să întâmplă acolo, în menzâl, vin la Moldova cu zaptu-ferman și cu cărțile Domnului la caimacami, pe carii îi orânduește Domnul.

Deci boerii caimacami, deosăbitu de alte trebi și purtări de griji ce au din poronca Domnului, gătescu rădvane, carătă și cară pentru agârlâc și le trimit la Țarigrad, cu toate ceale trebuincioase.

Și mai nainte pân a nu sosi Domnul la Gălați, fieștecarele din boerii țărăi (afară de caimacami), s-au silitu ca să iasă întru întâmpinarea Domnului la Gălați, așteptându-l la vadul Dunării, de iasta parte, unde și saivantu iaste întinsu pre malul Dunării.

Și cându iase Domnul din ghecitu, stau boerii la rânduiala lor de-i fac alaiu și mergându Domnul la saivantu, mergu toți boerii, pe rânduială, de-i săruta mâna și poala.

Și lângă Domnul stă un boeriu, care iaste mai cunoscutu Domnului și arată pe fieștecare din boeri, cine iaste și ce boerie au avutu; și de acolea, îndată să ridică Domnul de merge la târgul Galaților, la gazda ce iaste rânduită și gătită, petrecându-l și boerii.

După ce intră Domnul în casă, mergu și boerii toți înlăuntru și le zice Domnul de șăd, dându-le și cahfea.

Pe urmă, eșindu boerii dela Domnu, mergu pela gazdile lor.

A doao zi mergu boerii de să închină Domnului și după cafea să face un divan de giudecăți norodului.

Unii din Domni au făcut și masă boerilor (dar nu toți).

Apoi de la Gălați și până la Eși, la toate conacile face Domnul divan, dându-le Domnul tuturor o mângâiare ca aceaia că vor avea toți o dreptate (…)

Domnul, descălecându la scara bisearicii, mai nainte să află mitropolitul cu episcopii, cu ceilalți arhierei și cu igumenii la ușa bisericii, preotul cu sfânta evanghelie, diiaconii îmbrăcați în stihare, cu cadelnițile a mână și citeții cu lumini aprinse în doă sfeșnice; și după ce să sue Domnul pe o scară sau doao, să scoboară și mitropolitul ca doao trei scări și luând din mâna preotului, în mâna sa, sfânta evanghelie, o dă Domnului de o sărută și cel ce iaste protopsaltis îndată începe a cânta axion.

Și agiungându Domnul în mijlocul bisericii, îș ia cuca din cap și să închină cătră icoana Mântuitorului Hs. și o sărută, asemene și cătră icoana Preacistii și a proschinitarului.

Și apoi stând în mijloc, între cele două sfeșnice, din-a-dreapta îl ia (5v:) episcopul de Roman și den-a-stânga episcopul de Rădăuți și-l ducu pe ușa cea împărătească în sfântul oltariu și țiindu-l unul de o mână și altul de alta, încungiură sfântul preastol, cântând: Ησαΐα χορενε, iar pe limba rumânească: Isaiia dănțuește.

Și stându mitropolitul în dvera cea mare și episcopii aducând pe Domnu și îngenunchindu-l înnaintea sfântului preastol, Domnul încă plecându-și capul și mitropolitul puindu omoforul asupra creștetului Domnului, cetește molitfa cea orânduită de încoronare, puindu asupra capului Domnului și ipogonation, ce să chiamă nebederniță.

După săvârșirea molitfei, îl miruește și sărutându Domnul mâna mitropolitului, mitropolitul încă sărută creștetul Domnului; și vrându ca să iasă Domnul din oltariu, stându afar, din partea din-a-dreapta, ceaușii cei împărătești, episcopul de Roman și din partea din-a-stânga, episcopul de Rădăuți, sau de Huși (de nu iaste Rădăuțul), îl iau pe Domnul de susiori și-l duc de-l sue în domneasca strană.

Pagini: 1 2

Registration

Aici iti poti reseta parola