Nicola Nicolau, dascăl la școala din Şcheii Brașovului, şi Lazăr Alexiu, epitropul bisericii din Şchei, sunt autorii primelor cărţi despre Napoleon Bonaparte.
Acestea au fost tipărite la Buda, singura tipografie la care se accepta românilor transilvăneni să tipărească cărţi, după ce la 1700 tiparniţa din Şcheii Braşovului a fost interzisă.
La Braşov, Nicola Nicolau alcătuieşte „Calendariu, ce slujeşte pe 100 ani, dat în tipariu la Buda, în crăiasca tipografie a Ungrovlahiei, 1814”.
Lucrarea cuprinde, în cele aproape 200 de pagini: „1. Hronologhia; 2. Cele 12 lini ale anului; 3. Pashalia pe 100 de ani întocmită; 4. Arătare despre schimbarea şi plinirea lumii; 5. Cursul postelor în deschilinate ţări şi la sfârşit încă şi alte mai multe de lipsă lucruri”.
Scrierea conţine şi pagini de medicină veterinară populară sub titlul „Doftie împotriva a vreo câteva boli, ce lesne şi adeseori se pot întâmpla cailor, boilor şi oilor”.
Dacă la 1829 îl găsim pe Nicola Nicolau la școala din Șchei, în 1830 trece munții și este numit director al şcolii întemeiate de Dinicu Golescu în Ţara Românească.
În anii în care funcţiona la şcoala lui Golescu, fiul său este consemnat ca dascăl în Şchei.
Probabil că sub influenţa lui Dinicu Golescu, Nicola Nicolau a scris, în acelaşi an al angajării la Goleşti, «Învăţături şi îndemnuri».
În această carte se adresează «Cinstiţilor lăcuitori ai Ţării Româneşti şi mie şi fraţi»,solicitând părinţilor să-şi trimită copiii la şcoală «spre deşteptarea minţii şi îmbunătăţirea lor», ca sa fie «îndulciţi cu dulceaţa învăţăturilor şi ştiinţelor».
El considera că obligaţia părinţilor este «de a se îngriji de buna creştere şi norocirea fiilor», care depinde, înainte de toate de «înfiinţarea de şcoli», aşa cum făcuse Dinicu Golescu.
„Gheografia sau Scrierea Pământului, întocmită după orânduiala cea mai noao, așezată pentru 4 părți ale Pământului, adecă: Europa, Asia, Africa, America cu tot cuprinsul lor”:
Acum întâiu de un iubitoriu de neamul Românesc pre Românie tălmăcită, și dată afară la lumină.
Tomu I. Cu toată cheltuiala lui Nicola Nicolau din Brașov s-au tipărit. La Buda. În Crăiasca Tipografie a Universitatei Ungariei. 1814.
Marele Prințipat al Ardealului.
Această țară a Ardealului iaste despre răsărit de la țara Ungurească, ce se numeaște Transilvania.
Pământul Ardealului iaste bun, roditoriu în grâu, vin, și poame, are miniere de aur, argint, și aramă, ocne de sare.
Se hotăreaște despre răsărit cu Moldavia, și cu țara Românească.
Despre amiiază zi cu Craiova, și despre apus cu țara Ungurească, carea îl încunjură și despre miiază noapte.
Are cetățile ceale mai mari și mai vechi, întâiu Bistrița la hotarul despre Mara-Murăș, apoi spre amiiază zi Clauzenburg sau Clujul, unde stă acum și Gubearn a Ardealului pe apa Someșului; și aci iaste acum Gubernator Exelenția sa Graful Gheorghie Banfi.
Se numără lăcu(i)tori 25.000. Pe apa Mureșului, iaste Murăș-Vașarheiul cetate Crăiască, unde e Tabla cea Crăiască.
Și cătră începutul Oltului iaste Făgărașul, aci iaste un pod stătătoriu pe apa Oltului foarte minunat, apoi cetatea Brașovului, cetate mai mare în Ardeal, cu norod mult, anume lăcuitorii sânt cu numărul 20.000.
