Ceauşescu şi afacerea Cyber Control Data. Fără acordul NATO nu se făcea niciodată

 

În 1979, Nicolae Ceauşescu reuşea o tranzacţie de mare efect pentru acele vremuri şi cumpăra de la firma americană Cyber Control Data Corporation din SUA cel mai puternic sistem de calcul electronic din Europa de Est, afacere care însă n-ar fi fost posibilă fără acordul NATO. Despre acea operaţiune care avea un anumit caracter secret […]

În 1979, Nicolae Ceauşescu reuşea o tranzacţie de mare efect pentru acele vremuri şi cumpăra de la firma americană Cyber Control Data Corporation din SUA cel mai puternic sistem de calcul electronic din Europa de Est, afacere care însă n-ar fi fost posibilă fără acordul NATO.

Despre acea operaţiune care avea un anumit caracter secret a vorbit inginerul argeșean Remus Popescu, cel care a realizat primul calculator din România. În 2014, cu 4 ani de a deceda, acesta a acordat un interviu jurnaliştilor de la universulargesean.ro şi a dezvăluit cum se ajunsese acea afacere.

Astfel am aflat că judeţul Argeş – cel care în care Nicolae Ceauşescu s-a format ca om politic – avea în încă de la începutul anilor 198 cele mai performante calculatoare din Europa de Est. În ultimele decenii ale Epocii de Aur, în Argeş au fost aduse cele mai puternice sisteme electronice de calcul din sud – estul Europei.

„Felix C-256 a fost primul calculator românesc instalat la Centrul de Calcul Piteşti, iar Cyber Control Data a fost cumpărat de la americani cu acordul NATO. Acesta a fost montat la IRNE şi folosit în domeniul nuclear”, arată universulargesean.ro. Alături de alţi specialişti (n.r. – unii trimişi la specializare în SUA) care s-au ocupat de realizarea şi punerea lor în funcţiune a fost şi inginerul Remus Popescu.

Felix C-256, primul calculator de producţie românească

„În 1970, în clădirea Centrului de Calcul Piteşti, care acum aparţine Universităţii de Stat, a fost pus în funcţiune primul calculator de producţie românească – şi cel mai mare al vremii – numit Felix C-256, ce avea o capacitate de 64 de kocteţi. Tehnologia fusese adusă de Ceauşescu din Franţa, iar calculatorul ţinea datele contabile ale mai multor întreprinderi din Argeş, dar şi din judeţele învecinate, printre care Combinatul Petrochimic, Uzina Dacia sau Fabrica de Cauciuc.

În 1975, la Piteşti s-a adus cel de-al doilea calculator românesc, iar beneficiare au devenit şi societăţile din alte judeţe. Calculatorul era imens, ocupând întreaga sală care acum este amfiteatrul Universităţii şi era compus din unităţi de discuri şi benzi magnetice, dispozitive de imprimare rapidă şi lectură a cartelelor şi benzilor perforate”, se mai arată pe universulargesean.ro

„Era capabil să facă jumătate de milion de operaţii matematice pe secundă! Citea milioane de cuvinte umane pe minut şi calcula într-o secundă cât un om în 30 de ani”, declara inginerul Remus Popescu. Mai simplu spus, acea tehnologie înlocuia munca a mii de oameni şi rezolva rapid problemele ce ţineau de contabilitate, gestiune, lansarea şi ordonanţarea producţiei sau proiectare.

Români şcoliţi la Universitatea Massachusetts

În 1980 a fost montat un alt calculator şi mai performant, special conceput pentru gestionarea informaţiilor din domeniul nuclear. Se întâmpla la Institutul de Reactori Nucleari Energetici de la Colibaşi, care fusese special construit pentru a asigura materia primă pentru centrala nucleară ce urma să fie construită la Cernavodă.

„Cu acordul NATO, a fost cumpărat de la o firmă numită Cyber Control Data Corporation din SUA, cel mai puternic sistem de calcul electronic din Europa de Est. Asta era în 1979. Tot atunci, 7 inşi, printre care eu, Ilie Popa – care, mai apoi a ajuns Decanul Facultăţii de Electrotehnică – Alexandru Catană, Cornel Aleca, Constantin Văduva, Paul Timiş şi Ştefan Popescu, am fost trimişi în America, la pregătire pentru instalarea şi exploatarea părţii de hardware şi software.