„La 5 iulie 1941, un bombardament aerian a distrus o aripă a gării şi a omorât cinci oameni, alţi trei fiind răniţi.
În urma acestui bombardament, gara a devenit mult mai mică, măruntă era, şi abia în 1970 a câştigat în înălţime.
Clădirea a suferit în timp mai multe transformări, dar şi-a păstrat arhitectura care era concepută după modelul celor din Prusia.
În ultimii ani, s-a integrat în statutul gărilor importante, cu o clădire modernizată, dotată cu toate utilităţile”, a declarat, pentru Agerpes, Ioan Munteanu.
Gara Brăila a primit, de-a lungul existenţei sale, vizita mai multor personalităţi ale vieţii politice şi militare.
Țarul și Regele
Împăratul Rusiei Alexandru al II-lea s-a oprit în staţia Brăila pe 6 august 1877, cu prilejul trecerii spre frontul din Bulgaria, ocazie cu care peronul gării a fost decorat cu 100 de brazi.
„S-au efectuat atunci cheltuieli în sumă de lei 102,65 cu decorul peronului gării căii ferate prin una sută brazi şi aranjaria salonului de aşteptare”, se consemnează în Fondul Primăriei Brăila, dosar 72/1877.
„Gara aceasta a văzut şi a auzit multe. A primit mari personalităţi, la 6 august 1877 a fost primit împăratul Rusiei, Alexandru al II-lea, care trecea către Bulgaria.Gara CFR Brăila va fi iluminată, începând cu anul 1893, cu ajutorul unei centrale electrice construite în docurile din port de firma Siemens – Halske din Viena, obiectiv vizitat în septembrie 1893 de Regele Carol I.
Gara Brăila a fost construită de către societatea prusacă Strussberg, cea care realiza la vreme respectivă calea ferată ce străbătea mai multe judeţe ale ţării, inclusiv Brăila, pe un teren situat în afara oraşului, pe care se găseau mori de vânt, cârciumi şi case de locuit, după cum a declarat.
Casa de cantonieri
„Staţia CFR Brăila a fost construită între lunile iulie şi decembrie ale anului 1869, ceea ce înseamnă că are mai bine de 150 de ani.
La vremea respectivă, se numea casa de cantonieri şi era condusă de un şef al staţiei ferate. Societatea prusacă Strussberg, care construia calea ferată ce străbătea România, a achiziţionat, în prealabil, terenul pe care urma să se construiască gara şi care se afla în afara oraşului, a plătit despăgubiri pentru morile de vânt, casele de locuit şi cârciumile care ocupau acest teren.
La 4/16 octombrie 1871, Tribunalul de Arbitri a anulat Concesiunea Strussberg, deoarece lucrările erau de o calitate necorespunzătoare. S-a păstrat însă arhitectura gării, concepută după modelul celor din Prusia”, spune Ioan Munteanu, autorul lucrarărilor „Stradele Brăilei II” și „Portul Brăila – mărire şi decădere”.
Societatea Acţionarilor CFR a preluat în acel moment lucrările la clădirea gării, a păstrat arhitectura realizată de societatea prusacă Strussberg şi a definitivat construcţia, care a fost deschisă oficial în septembrie 1872.
Punerea în funcţiune provizorie a liniei de cale ferată Brăila – Bucureşti, pe 23 decembrie 1870, a însemnat o creştere semnificativă a exportului de grâne prin Brăila, export care a fost mărit şi cu darea în exploatare, în ianuarie 1872, a liniei Brăila – Buzău.
Odată cu darea în exploatare a liniilor Brăila – Bucureşti şi Brăila – Buzău, în septembrie 1872, când a fost deschisă oficial Staţia CFR Brăila, a fost dat în funcţiune şi grupul de linii ferate din zona portuară, moment în care Portul Brăila a început să devină cel mai important port al ţării la Dunăre.
