La Iaşi, în 1829, curând după începerea apariţiei sale, Albina Românească publică, din „Rossia”, două ştiri despre ascensiunile efectuate la Skt. Petersburg, de către aeronautul Robertson.
În prima ştire se arată că balonul „dumnealui Robertson” … „părea că se poartă pe nişte mâini nevăzute, plutind pe deasupra privitorilor, şi cu repejune ridicânduse, până ce, ajungând ca un punct mic, se făcu nevăzut întru înălţime”.
A doua ştire prezintă cea de „a treia călătorie prin aer” făcută de D. Robertson în 31 august, când: „De această dată au suit în balon cu numitul o persoană de parte femeiască” şi apoi: „suinduse la înălţime au lăsat de acolo aceşcii aeronotători un Parawl”.
În continuare, se spune că acelaşi „aerovat” a mai efectuat o ascensiune, la 5 septembrie, parcurgând într-un „ceas şi 25 de minute o depărtare de 35 verste”, iar: „În acelaşi siară la 8 ceasuri sau întors iarăşi aeronotătoriul în oraş”.
Acestea sunt primele texte tipărite într-un periodic de limbă română cu referire la aeronauți, balon şi parașută.
În anul 1832, Albina Românească va începe publicarea unui articol, în serial, intitulat: Elemente sau începuturi de fizică, spre înţălegirea tuturor cetitorilor.
Învălitoarea ce o face se numesce Atmosferă
Rostul declarat este a explica cu cuvinte cât mai simple „sciinţa aceasta care a fost numai de parteaacelor învăţaţi”.
„Definind noţiunea de fluid, se ajunge la gaze şi la fluidul aeriform … cel mai folositor şi cel mai mult este aerul … statornic, greu, în stare de a se strange foarte, elastic şi nevăzut; el încungiură lumea din toate părţile şi învălitoarea ce o face se numesce Atmosferă.
Citește și Primul om care a căzut din cer și a supraviețuit era român
Aerul este compus din Gazul Ocsigen seau acru şi Gazul Azotic.
Continuă, în numărul următor 14 , arătând că „o palmă cubică de aer … trage o unţie şi giumătate (dram: 11 greunţ)”, explicând şi diferenţa de greutate dintre aerul cald şi cel rece.
