În prima ştire se arată că balonul „dumnealui Robertson” … „părea că se poartă pe nişte mâini nevăzute, plutind pe deasupra privitorilor, şi cu repejune ridicânduse, până ce, ajungând ca un punct mic, se făcu nevăzut întru înălţime”.
A doua ştire prezintă cea de „a treia călătorie prin aer” făcută de D. Robertson în 31 august, când: „De această dată au suit în balon cu numitul o persoană de parte femeiască” şi apoi: „suinduse la înălţime au lăsat de acolo aceşcii aeronotători un Parawl”.
În continuare, se spune că acelaşi „aerovat” a mai efectuat o ascensiune, la 5 septembrie, parcurgând într-un „ceas şi 25 de minute o depărtare de 35 verste”, iar: „În acelaşi siară la 8 ceasuri sau întors iarăşi aeronotătoriul în oraş”.
Acestea sunt primele texte tipărite într-un periodic de limbă română cu referire la aeronauți, balon şi parașută.
În anul 1832, Albina Românească va începe publicarea unui articol, în serial, intitulat: Elemente sau începuturi de fizică, spre înţălegirea tuturor cetitorilor.
Învălitoarea ce o face se numesce Atmosferă
Rostul declarat este a explica cu cuvinte cât mai simple „sciinţa aceasta care a fost numai de parteaacelor învăţaţi”.
„Definind noţiunea de fluid, se ajunge la gaze şi la fluidul aeriform … cel mai folositor şi cel mai mult este aerul … statornic, greu, în stare de a se strange foarte, elastic şi nevăzut; el încungiură lumea din toate părţile şi învălitoarea ce o face se numesce Atmosferă.
Citește și Primul om care a căzut din cer și a supraviețuit era român
Aerul este compus din Gazul Ocsigen seau acru şi Gazul Azotic.
Continuă, în numărul următor 14 , arătând că „o palmă cubică de aer … trage o unţie şi giumătate (dram: 11 greunţ)”, explicând şi diferenţa de greutate dintre aerul cald şi cel rece.
