Primul om care a căzut din cer și a supraviețuit era român

 

Prima menţiune sau, într-un text tipărit românesc, cu privire la inventarea balonului cu aer cald, a ascensiunilor şi zborurilor efectuate cu acesta aparţine Arhimandritului Grigore din Bucureşti.

În prefaţa la un Triod publicat în 1798, prefaţă dedicată Mitropolitului Dositei al Ţării Româneşti, printre altele, Grigore admiră descoperirile oamenilor de ştiinţă şi ale altor specialişti, care: „au orânduit pământul cu însemnare, brâne, delniţe, vârşte, lăţimi, lungimi şi alte măsuri asemenea… au zburat iarăşi în văzduh ca un vultur”.

Iordache Cuparencu

Primul român care a construit, în concepţie şi execuţie proprie un balon cu aer cald a fost moldoveanul Iordache Cuparencu (Kuparento, Kuparanto) care efectuează mai multe ascensiuni cu balonul său în Polonia (în 1806, la Varşovia şi Vilno-Vilnius şi în 1808,

din nou la Varşovia).

Citește și 202 ani de când cu bășica lui Caragea

Însă, majoritatea cronologiilor aeronautice îl prezintă pe „aeronautul polonez Kuparento” care, la 24 iulie 1808 se salvează, cu paraşuta din balonul său cu aer cald, incendiat.

Saltul respectiv este consemnat şi introdus în circulaţia istoriografică pe plan mondial de cunoscuta publicaţie Jane’s Ali the World Aircraft 1917.

Evenimentul este consemnat în Guiness Book of Aircraft, la capitolele Balloons and Airships (Baloane şi dirijabile) şi Parachutes I Kites and Gliders (paraşute, zmee şi planoare), cu următoarele calificări: Primul om care a supravieţuit distrugerii balonului său cu aer cald în zbor şi respectiv Primul om care a sărit cu paraşuta dintr-un aparat aerian si a supravieţuit.

Oricum, prin activităţile sale aeronautice de la Varşovia şi Vilnius,

Iordache Cuparencu a intrat deja în istoria aeronauticii române drept primul român aeronaut, care a efectuat, acum peste două sute de ani, ascensiuni cu un balon cu aer cald conceput şi executat de el însuşi.

Aventurile aeriene

Iordache Cuparencu, fiul lui Ion Cuparencu, s-a născut în Călinești în anul 1784. La vârsta de 15 ani părăsește casa părintească și se duce la Iași. Stăpânind știința desenului, se angajează la atelierul de pictură al unui teatru local.

În aceeași perioadă, în Iași se desfășurau reprezentații ale trupei de acrobați Johann Kolter. Cuparencu se alătură acestei trupe, se căsătorește cu fiica lui Kolter și în 1804 ajunge cu trupa la Varșovia.