Regizorul Radu Gabrea a fost unul dintre românii care au intrat în conflict deschis cu regimul comunist şi liderul acestuia, Nicolae Ceauşescu, a cărui cenzură i-a afectat activitatea şi l-a convins rapid că trebuie să plece din România.
În prim-plan apare filmul „Dincolo de nisipuri” (al cărui scenariu este semnat de Fănuş Neagu şi are la bază romanul „Îngerul a strigat” şi nuvela „Dincolo de nisipuri”), apărut în 1973, dar oprit Ceauşescu din cauza faptului „că bate de revoluţie”.
Dezvăluirile regizorului despre ciocnirea cu Nicolae Ceauşescu, care aprobase şi topirea filmului „Baloane de curcubeu” în 1983, au fost publicate într-un interviu acordat jurnaliştilor constănţeni 2007, cu 10 ani înainte de moartea lui (9 februarie, 2017).
captură foto din filmul Dincolo de nisipuri
Supărare tratată cu cenzură de Ceauşescu
„- Filmul Dincolo de nisipuri a fost cenzurat. In ce context s-a intamplat acest lucru?
– Ceausescu a venit suparat dintr-o vizita din Germania Federala, deoarece nemtii nu au vrut sa-i dea licenta pentru un avion. Aveam premiera luni. El a venit sambata. Filmul a fost dat pe post, pentru promovare.
Atunci cand Ceausescu a vazut filmul, i s-a spus ca este vorba despre un nou film romanesc, despre care a zis «ca bate de revolutie», motiv pentru care a fost cenzurat un an intreg. Dupa un an, filmul a iesit si a ajuns la Cannes.
Si atunci, ati luat drumul Germaniei. Cum ati fost primit acolo? Am fost inginer sase ani si apoi am facut film”, se arată în interviul publicat pe ziuaconstanta.ro.
Şi Elena Ceauşescu a avut rolul ei
Practic, aarc.ro, „pe 17 februarie 1973, cu două zile înainte de premiera filmului Dincolo de nisipuri, Nicolae şi Elena Ceauşescu urmăreau la televizor filmele realizate despre recenta lor călătorie, dar un trailer cu ţărani strigând confuz după dreptate le-a atras atenţia şi au cerut să vadă filmul.
„L-au interzis, pe motiv că regizorul şi-a bătut joc de revoluţie. După mai mult de un an, suferind modificări majore cerute de cenzura de partid, filmul a avut premiera, iar în mai 1974 a fost selecţionat la Cannes, la Quinzaine des Realisateurs, fiind apreciat drept „Cel mai bun film românesc al anilor ‘70” (East European Cinema-UCLA Press 1974)”, arată sursa citată.
Divorţul de lumea absurdă a comunismului
„Am aflat cu profundă tristeţe vestea morţii regizorului Radu Gabrea, reprezentat de frunte al artei cinematografice româneşti. A fost primul preşedinte al Oficiului Naţional al Cinematografiei, instituţie a cărei menire a fost şi este relansarea producţiei cinematografice româneşti, după colapsul de la începutul anilor 1990.
Radu Gabrea
A venit în lumea cinematografiei din lumea tehnică. Nu a fost singurul care a urmat acest drum. Asta i-a permis să înţeleagă mai bine lumea căreia i-a dat viaţă pe ecran. Dincolo de nisipuri a născut controverse într-o lume a schematismului şi maniheismului.
Profundul divorţ de lumea absurdă a comunismului s-a produs în 1974, când s-a stabilit în Germania. S-a întors în ţară, de care a fost puternic legat, în 1997. Moartea sa este o mare pierdere pentru cinematografia românească”, transmitea fostul ministru al Culturii, Ionuţ Vulpescu, la puţin timp după ce s-a aflat că marele regizor a murit.
