Un studiu recent realizat de Universitatea Yale a scos la iveală concluzii alarmante cu privire la bombe neexplodate din Primul și al Doilea Război Mondial.
Peste 1.000 de oameni au murit din cauza bombelor rămase neexplodate
De-a lungul timpului, acești explozibili inactivi au devenit din ce în ce mai volatili, crescând riscul de detonări accidentale. În timpul războaielor, multe bombe au fost îngropate în pământ sau s-au scufundat pe fundul mării fără să detoneze, reprezentând o amenințare latentă pentru comunitățile actuale.
În regiuni precum Țara Galilor, unde orașe de coastă precum Cardiff și Swansea au fost ținte-cheie ale bombardamentelor germane, prezența bombelor neexplodate din cel de-al Doilea Război Mondial rămâne o preocupare semnificativă.
Serviciile de urgență din Țara Galilor continuă să primească numeroase apeluri în fiecare an legate de aceste relicve ale trecutului periculoase.
Autoritățile erau slab pregătite pentru a face față unor astfel de amenințări
Istorici precum Steve Day fac lumină asupra primelor abordări ale problemei bombelor neexplodate din timpul războiului, descriind o situație în care autoritățile erau slab pregătite pentru a face față unor astfel de amenințări.
Ofițerii de dezamorsare a bombelor erau adesea echipați cu unelte rudimentare precum ciocane, daltă și sfori, subliniind lipsa inițială de resurse adecvate și de formare în tehnici de dezamorsare a bombelor.
Această abordare subliniază provocările cu care se confruntau cei însărcinați cu neutralizarea munițiilor neexplodate în timpul războiului.
În timpul acestor războaie, aceste bombe au rămas uneori înfipte în pământ sau s-au scufundat pe fundul mării, dar nu au explodat
Încă se mai descoperă ocazional resturi de bombe într-o grădină, pe o plajă sau prinse în plase de pescuit. Oficialii reușesc de obicei să izoleze aceste bombe și să le detoneze într-un loc izolat – deși nu întotdeauna. Ocazional, un excavator lovește o bombă pe un șantier de construcții, cu rezultate tragice.
Acum, schimbarea chimiei bombelor neexplodate le poate face mai periculoase, conform unui nou studiu publicat în Royal Society Open Science. Cercetarea notează că bombele de la începutul secolului al XX-lea au fost de obicei fabricate cu Amatol, un amestec de nitrat de amoniu și TNT, și că Amatol devine mai volatil atunci când este expus la fier sau alte metale găsite în sol. Pentru cercetare, doi specialiști în bombe din Norvegia au analizat mostre de Amatol de pe siturile de luptă din Europa, descoperind că explozibilii fabricați cu acest material sunt „în general mult mai sensibili la impact decât se presupunea anterior”.
Bombele neexplodate pot scurge substanțe chimice nocive în sol și apă, iar atunci când sunt detonate, pot provoca pagube. Studiul îndeamnă la luarea unor măsuri de precauție suplimentare atunci când se realizează noi construcții pe vechi câmpuri de luptă.
