Evenimentul Istoric > Articole online > România comunistă > Bolnav grav, fondatorul Școlii de sănătate publică din Cluj nu primește niciun tratament în temnița comunistă de la Sighet. Fișa de pușcăriaș, în articol
Articole online

Bolnav grav, fondatorul Școlii de sănătate publică din Cluj nu primește niciun tratament în temnița comunistă de la Sighet. Fișa de pușcăriaș, în articol

Arestat în noaptea de 5 spre 6 mai 1950, a fost întemnițat la Sighet pe timp de 24 luni, unde se îmbolnăvește, dar nu beneficiază de tratament și asistență medicală, tocmai el, fondatorul Școlii de igienă și sănătate publică din Cluj.

Încadrat ulterior în Decizia M.A.I. nr. 334/1951, pedeapsă este majorată cu 60 luni, conform Deciziei M.A.I. numărul 559/1953. Va fi e liberat la 5 iulie 1955.

Medicul Iuliu Moldovan s-a născut la 15 iulie 1882, la Bogata de Mureş, judeţul Mureş.

A terminat studiile de specialitate la Viena şi Praga, iar în 1906 a devenit doctor în medicină al Facultăţii de Medicină din Praga.

Medic la spitalul de garnizoană nr. 1 din Viena (1906-1908), medic la Laboratorul de Igienă Comunală din Viena (1908-1914), asistent la Şcoala Superioară Medico-Militară din Viena (1908-1915) şi epidemiolog şef al Armatei 2 austro-ungare (1914-1918).

În 1915 a devenit doctor docent de patologie generală şi experimentală la Facultatea de Medicină din Viena.

Academia

După Marea Unire, la 15 decembrie 1918, Iuliu Moldovan este numit secretar general al Resortului Ocrotiților Sociale din Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care își avea sediul la Sibiu.

Noua funcție i-a permis organizarea Congresului medicilor din Sibiu, al cărui președinte va deveni bunul său prieten Iuliu Hațieganu, cu ajutorul căruia își va continua activitatea științifică în domeniul medicinei.

În anul 1921 este ales membru corespondent al Academiei Române, făcându-se remarcat prin capacitatea sa oratorică.

ASTRA

Între anii 1932-1947 a fost președintele Asociației Transilvănene pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), prilej care îi va permite să își pună în aplicare unele idei cu privire la educația sanitară.

Adunarea Generală de la Deva (1932) l-a ales ca președinte pe Iuliu Moldovan.

„Neamul – după profesor Iuliu Moldovan – este o comunitate de sânge, tradiții, spațiu și destin… Individul este încadrat în familie și neam prin sânge, tradiție și destin. Aceste legături nu le poate rupe nimeni decât rupând legile firești”.

În perioada lui de președinție (1932 – 1947) au fost create școlile țărănești și, la inițiativa lui Iuliu Hațieganu,  organizația pentru tineri „Șoimii Carpaților”.

Pentru îmbunătățirea activității ASTRA a inițiat consfătuirile anuale sau bianuale cu președinții de despărțăminte.

 În timpul președinției sale a luat loc la Blaj, în ziua de 20 septembrie 1936, congresul general al ASTRA cu ocazia aniversării a 75 de ani de existență, la care au participat Regele Carol al II-lea al României și principele moștenitor Mihai I al României.

În 1947, la vârsta de 65 de ani se va pensiona,

Profesorul

Iuliu Moldovan era o personalitate care nu a trecut neobservată printre contemporanii săi, fiind un om sever, dar drept, cu o vastă cultură generală și bine pregătit în domeniul medicinei, având pasiunea pescuitului, pasiunea pe care o împărțea în tovărășia prietenilor lui, persoane de seamă și ei, precum: profesorul Alexandru Pop ori a doctorul Ioan Stoichiția.

Stilul său de predare era unul care capta atenția, cerând mereu noțiuni precise, precum și o bună gândire igienică, nepunând accentul pe o acumulare haotică de informații inutile.

În acest ambiant, studenții se simțeau mereu în largul lor, fiind întâmpinați cu cafea înaintea unui examen.

La data de 19 ianuarie 1966 profesorul a decedat, fiind îngropat în Cimitirul Central din Cluj-Napoca.

 

Registration

Aici iti poti reseta parola

Abonare la notificari Doriți să primiți notificări atunci când publicăm ceva interesant? NU DA