Evenimentul Istoric > Articole online > Geneza României > Badea Cârțan, o viață dedicată luptei pentru drepturile naționale ale românilor din Transilvania
Geneza României

Badea Cârțan, o viață dedicată luptei pentru drepturile naționale ale românilor din Transilvania

„Bucureştiul şi Roma ar trebui să le vadă tot românul, că dacă nu ştie de Moşu-său şi de Tată-său, zici de el că-i orfan.”

„Dacul care a coborât de pe Columnă” visa la întregirea neamului său

Gheorghe Cârțan, însă cunoscut mai bine drept Badea Cârțan, a fost un cioban ardelean care a devenit unul dintre cele importante simboluri ale conștinței naționale românești. Născut la data de 24 ianuarie 1849 în comuna Cârtișoara, el și-a dedicat întreaga viață pentru a cunoaște istoria țării, visul său cel mai mare fiind ca toți românii să trăiască sub granițele aceluiași stat. 

Nu numai că si-a procurat cărti din România pentru a afla adevărul istoric, însă a luat decizia să le răspândească mai departe prin satele din sudul Transilvaniei. 

Prima întâmplare care i-a stârnit curiozitatea a avut loc într-o zi de afară, atunci când, aflat împreună cu tatăl său si cu turma de oi pe crestele muntilor, acesta a avut curiozitatea de a-si întreba tatăl ce se afla dincolo de crestele munților Făgăraș. Aflând că peste munți trăiesc alți români, acesta a simțit nevoia să adauge:

„Dar noi ce suntem? Nu suntem tot români? De ce aici nu-i tot România?”

Intrigat de răspunsul primit, acesta a simțit nevoia să străbată munții pentru a ajunge în vechiul regat, reușind să ocolească grănicerii maghiari și să ajungă la ciobanii argeșeni, care l-au ajutat să ajungă în țară. L-a întâlnit pe intelectualul brașovean Ion Cotigă, căruia i-a devenit discipol, învătând aproape totul despre trecutul neamului său.

În anul 1877, si-a pus turma de oi la dispozitia armatei române, înrolându-se voluntar în Războiul de Independentă. De-a lungul vieții a călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, Elveția, Egipt, Germania, Ierusalim, dar, după fiecare aventură, se întorcea acasă.

A călătorit pe jos, timp de 45 de zile, până la Roma, pentru a vedea cu proprii săi ochi Columna lui Traian si celelalte mărturii ale vechimii si latinitătii poporului român, reușind să îi impresionezi pe italieni cu povestea lui:

„Cum era singur și al nimănui, cum se făcuse seară, s-a așezat pe trotuar și s-a culcat la picioarele Columnei. A doua zi dimineața, trecătorii, polițiștii, ziariștii, au avut o revelație: un țăran îmbrăcat în straie naționale, un dac la picioarele Columnei lui Traian”. Presa din Roma a scris:„Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri și Badea Cârțan a fost invitat în mediile politice, culturale și jurnalistice din Italia, fiind peste tot primit cu multă simpatie și prietenie”.

Chiar dacă nu a primit autorizație din partea autorităților maghiare pentru a răspândi cărți, acesta a pleacat la Vac, unde era închis Ioan Slavici și, apoi, la Seghedin, unde erau închiși Memorandiștii de la Cluj, dorind să îi vadă pe cei care au militat pentru drepturile românilor, persecutați de conducerea maghiară. Nu a primit acceptul autorităților maghiare pentru niciuna dintre întrevederi, așa că s-a plimbat prin fața temnițelor cântând, în speranța că va fi auzit de cei dinăuntru.

Încercând să ducă peste munți cât mai multe cărți de limba română și să le răspândească prin Transilvania, Badea Cârțan a fost condamnat la un an de temniţă grea pentru răspândirea de carte românească.

Autorităţile maghiare i-au confiscat şi ars 76.700 de cărți

Pe 4 iunie 1907, şeful chesturii poliţiei, căpitanul Farkas M. raporta: „toate cărţile şi imprimatele de la Gheorghe Cârţan au fost transportate sub pază şi în prezenţa mea de către căruţaşul Schmidt Lajos la fabrica de cărămizi «Schmidt şi soţii»”, unde au fost arse”. Raportul făcea referire la confiscarea și arderea celor peste 75.000 de manuscrise în perioada 1904-1905.

S-a stins din viață pe 7 august 1911, la vârsta de 62 de ani, din cauza unei pneumonii, și a fost înmormântat în cimitirul de la Sinaia, pe mormântul său fiind înscrise cuvintele: 

„Badea Cârțan doarme aici visând întregirea neamului său”.

La Cârțișoara, satul natal al lui Badea Cârțan a fost inaugurat în anul 1968 un muzeu în care se află o colecţie de icoane pe sticlă, cărţi, fotografii vechi, ceramică şi lăzi de zestre, iar în curtea muzeului a fost reprodusă o casă ţărănească tipică pentru mijlocul secolului al XIX-lea.

 

Registration

Aici iti poti reseta parola