Arheologii au scos la iveală o sabie rară din timpul războiului de la Kalmar
Războiul Kalmar a fost un conflict între Danemarca-Norvegia și Suedia, care s-a desfășurat între 1611 și 1613. Războiul a fost rezultatul unor dispute continue privind rutele comerciale, din cauza faptului că Danemarca-Norvegia controla un monopol prin strâmtoarea dintre Marea Baltică și Marea Nordului.
Suedia a încercat să stabilească o rută alternativă prin Laponia pentru a evita plata unei taxe de trecere pentru utilizarea strâmtorii Øresund, sau „Sound”, taxă care constituia până la două treimi din veniturile statului danez în secolele al XVI-lea și al XVII-lea.
Regele Christian al IV-lea al Danemarcei și al Norvegiei a protestat în fața regelui suedez, Carol al IX-lea, dar protestele sale cu privire la noua rută au fost ignorate. În cele din urmă, în aprilie 1611, ca răspuns la revendicarea de către Suedia a unei zone tradițional norvegiene din nordul Norvegiei, Danemarca-Norvegia a declarat război Suediei și a invadat țara.
O forță de 6.000 de soldați danezi a fost trimisă la Kalmar pentru a asedia orașul și castelul. Timp de secole, Kalmar a avut o importanță strategică, fiind chiar descrisă drept „cheia Suediei”, deoarece orașul și fortăreața controlau strâmtoarea Kalmar și accesul spre nord, de-a lungul coastei de est a Suediei, spre Stockholm.
Deși orașul a căzut în mâinile danezilor, aceștia nu au reușit să supună complet forțele suedeze, ceea ce a dus la semnarea Păcii de la Knäred în ianuarie 1613.
Arheologii de la Arkeologerna au efectuat săpături într-o pivniță de piatră în orașul vechi Kalmar, situată la intersecția drumurilor Kungsgatan și Västerlånggatan.
Cercetătorii cred că pivnița ar putea face parte dintr-o fermă medievală, ceea ce, prin raportare la texte contemporane, sugerează că aceasta a fost deținută de Gotskalk Hulskede în 1368. Alte surse documentează ferma în 1483, însă ferma pare să fi fost incendiată în vara anului 1611, în timpul războiului din Kalmar.
Podeaua pivniței era acoperită cu cărămidă, piatră și lemn sfărâmat (probabil de la etajele superioare ale clădirilor), precum și cu două mașini de măcinat manuale grav avariate de foc și o grămadă de cereale arse.
În timp ce îndepărtau materialele prăbușite, echipa a descoperit o sabie daneză rară, care, potrivit specialiștilor, arată un salt evolutiv de la o sabie medievală la modele mai moderne care vor domina în cele din urmă câmpul de luptă din secolul al XVII-lea.
Într-o declarație emisă de Arkeologerna: „În momentul Războiului de la Kalmar, armatele europene se aflau într-un moment de cotitură – revoluția militară – în care se testau noi tactici și sisteme de arme. Această descoperire se încadrează bine în arsenalul de atunci”.
