Grav este că ambele lovituri vin de Franța, țară care se pregătește să-și aleagă președintele în luna aprilie.
Macron, învins în „războiul steagului”
E vorba, în primul rând, de revolta stârnită de decizia președintelui și candidatului în cursa prezidențială Emmanuel Macron de a arbora steagul european pe Arcul de Triumf, deasupra mormântului Soldatului Necunoscut, a provocat o furie generală. Contracandidații lui Emmanuel Macron din dreapta eșicherului politic l-au acuzat în termeni duri. Marine Le Pen a calificat gestul drept un atac la adresa identității naționale a Franței. La rândul său, candidata conservatoare Valérie Pécresse a declarat „Președinția Europei da, ștergerea identității franceze nu!”.
Mult mai violent în declarații a fost liderul grupusculului care militează pentru ieșirea Franței din UE. Într-un interviu acordat publicației Front Populaire, Charles-Henri Gallois a adeclarat: „Cred că francezii înțeleg intuitiv că suveranitatea europeană se constituie pe seama Franței. Este un concept grotesc și un oximoron. Suveranitatea nu poate fi decât națională. Și, așa cum a spus generalul de Gaulle, suveranitatea și democrația merg mână în mână”. Cât privește decizia lui Macron de a folosi drapelul UE în locul celui francez, liderul Frexit a calificat-o drept „dispreț”.
„Acest steag al rușinii a înlocuit chiar steagul francez la 1 ianuarie sub Arcul de Triumf, deasupra mormântului Soldatului Necunoscut. Un afront care dovedește disprețuit la adresa tuturor soldaților care au murit pentru Franța, în special, pentru a o proteja de Germania imperialistă”.
Dincolo de atacurile violente din partea adversarilor politici, Macron a avut de înfruntat și furia de pe rețelele de socializare. Drept urmare, a fost nevoit să-și recunoască înfrângerea în războiul steagului și să dea ordin ca acesta să fie coborât.
Francezii vor o „Europă a patriilor”
Mult mai grav decât atacul la adresa simbolurilor europene este faptul că francezii par să se fi săturat de politicile Bruxelles-ului.
În sondajul Ifop-EuropaNova, comandat de Le Journal du Dimanche, dat publicității pe 25 decembrie, 40 la sută dintre cei chestionați s-au pronunțat pentru o Europă a națiunilor în care Franța să-și păstreze suveranitatea. Prin comparație, numai 29 la sută dintre francezi vor o Europă mai integrată.
Macron rămâne pe primul loc în sondaje
Actualul președinte rămâne totuși lider în sondajele de opinie pentru alegerile prezidențiale, profitând de concurența strânsă dintre cei trei contracandidați de dreapta. Mai mult, Macron are un as în mânecă. Franța a preluat pentru șase luni președinția Consiliului UE, iar liderul francez vrea să profite de acest lucru pe plan electoral. Macron a cerut deja un salariu minim la nivelul UE, o taxă pe emisiile de carbon și o reglementări stricte pentru marile companii de tehnologie.
„Această agendă pentru o Europă suverană va fi accelerată odată cu președinția franceză. Europa trebuie să facă față provocărilor majore în ceea ce privește economia, educația, imigrația și amenințările militare.
Președinția franceză trebuie să fie un moment al adevărului pentru reglementarea și responsabilitatea platformelor digitale, prețul carbonului la granițele europene pentru produsele importate, salariile minime și relația noastră cu Africa”, afirmă Macron citat de Daily Express.
