În noiembrie 1947, Regele Mihai a fost poftit să ia parte la nunta principesei Elisabeta, actuala regină a Angliei. Petru Groza, în calitate de președinte al Consiliului de Miniștri, nu a întârziat să aducă avizul guvernului, recomandând acceptarea invitației.
Bănuiesc că, permițând Regelui să iasă din țară, conducerea comunistă, în mod tacit, îl invita să rămână în străinătate. În acest fel, chestiunea atât de spinoasă a monarhiei și a monarhului atât de popular era rezolvată fără ca regimul să poată fi acuzat că a izgonit pe suveran sau că a călcat jurământul de credință depus.
Regele Mihai înfruntase în trecut pe Ion Antonescu și pe dictatorii Germaniei și ai Uniunii Sovietice și nu s-a sfiit să revină la București ca să împartă soarta țării cu restul națiunii.
Reîntoarcerea Suveranului nu a convenit treimii comuniste – Ana Pauker, Vasile Luca și Gheorghe Gheorghiu-Dej – care a trebuit să ia în grabă măsuri pentru alungarea Regelui.
