14 noiembrie 1914: Imperiul Otoman declară un război sfânt
În momentul izbucnirii Primului Război Mondial, în vara anului 1914, Imperiul Otoman se clătina, după ce pierduse o mare parte din teritoriul său, cândva considerabil, în Europa, odată cu înfrângerea în Primul Război Balcanic, cu doi ani mai devreme. Căutând să se alieze cu una dintre marile puteri europene pentru a se proteja împotriva pierderilor viitoare, liderii otomani ambițioși – membri ai Comitetului pentru Uniune și Progres (CUP), cunoscuți în mod colectiv sub numele de Tinerii Turci – au răspuns favorabil la ofertele făcute de Germania în august 1914. Deși Germania și Turcia au încheiat în secret o alianță militară la 2 august, turcii nu au luat parte oficial la Primul Război Mondial decât câteva luni mai târziu. La 29 octombrie, marina otomană – inclusiv două nave germane, Goeben și Breslau, care, în mod faimos, au scăpat de marina britanică în prima săptămână de război pentru a ajunge la Constantinopol – a atacat porturile rusești din Marea Neagră, marcând începutul participării Turciei la război.
Declarația de război sfânt a șeicului, făcută două săptămâni mai târziu, i-a îndemnat pe musulmanii din întreaga lume – inclusiv din țările aliate – să se ridice și să apere Imperiul Otoman, în calitate de protector al islamului, împotriva dușmanilor săi.
„Dintre cei care merg la Jihad de dragul fericirii și al mântuirii credincioșilor în victoria lui Dumnezeu”, scria în declarație, „soarta celor care rămân în viață este fericirea, în timp ce rangul celor care pleacă în lumea cealaltă este cel de martir. În conformitate cu frumoasa promisiune a lui Dumnezeu, cei care își sacrifică viețile pentru a da viață adevărului vor avea onoare în această lume, iar sfârșitul lor din urmă este paradisul.”
