Evenimentul Istoric > Articole online > România regală > 13 ianuarie 1943: Drama soldaților români pe Frontul de Est
Articole online

13 ianuarie 1943: Drama soldaților români pe Frontul de Est

Ion Antonescu

• Sublocotenent Vasile Rotomeza: ,,Am văzut sărind în aer la înălțimi de 3 – 4 metri picioare, capete, jumătăți de om, brațe etc., nimic ne mai rămânând din ei”.
• Batalionul 10 vânători de munte (jurnal de operaţii): ,,Pâinea este îngheţată ca piatra… Zăpada acoperă tot ca o mare albă… Nu se vede nimic în zare… Vântul este așa de puternic încât răstoarnă omul și calul… Nu există haină care să oprească pătrunderea vântului până la piele… Ne înţelegem prin semne”.

13 ianuarie 1943: Drama soldaților români pe Frontul de Est

Printr-o postare pe pagina personală de Facebook, distinsul istoric Alesandru Duțu expune situația dificilă în care se afla Armata Română în timpul campaniei din URSS, pe Frontul de Est. Redăm mai jos notele istoricului militar.

♦ La Stalingrad, tunarii Bateriei 2 ,,Vickers” (Regimentul 4 artilerie antiaeriană), încercuiți în zonele Marinovka și Pitomnik, îşi pierd toate tunurile din dotare.
• ,,Încet, încet – rememora fostul sublocotenent Vasile Rotomeza – speranța de a fi despresurați s-a stins și nu ne mai gândeam la acest lucru. Vremea tot mai aspră și gerul tot mai sever își puneau amprenta asupra existenței noastre; pământul fiind tot mai înghețat nu se puteau face alte adăposturi și ne încălzeam tot mai greu. Astfel, am văzut un grup de soldați germani care au făcut un foc mare în jurul căruia se încălzeau, dar pe care la un moment dat s-a dezlănțuit un bombardament de artilerie inamic – fiind o bună țintă. Urmarea a fost năprasnică. Am văzut sărind în aer la înălțimi de 3 – 4 metri picioare, capete, jumătăți de om, brațe etc., nimic ne mai rămânând din ei. Făceam pe rând de serviciu pe poziție, uneori retrăgându-ne pentru scurt timp în bordeie pentru a ne îngriji rănile, degerăturile și a ne reface, cât de cât, forțele”.
♦ În Caucaz, retragerea Diviziei 2 munte (în cadrul Grupului general ,,Auleb”), din zona Alagir, Ordjonikidze, pe itinerariul Digora – valea Baksan – Nevinominsk, se face în condiții extraordinar de grele datorită repetatelor atacuri ale inamicului, cât și a terenului muntos, drumurilor înzăpezite și gerului năprasnic, de până la – 40 °C, unii conductori de atelaje murind înghețați, împreună cu caii lor.
• ,,Pe acel ger, vânt și ceaţă – consemna jurnalul de operaţii al Batalionului 10 vânători de munte – am mărșăluit toată noaptea 50 km, fără popas și fără să întâlnim vreun sat în drum. Dimineaţa se face un mic popas în jurul unei clăi de fân, în mijlocul câmpului căreia i se dă foc și ostașii își dezgheaţă picioarele și conservele ca să îmbuce ceva. Pâinea este îngheţată ca piatra. Terenul este lipsit completamente de puncte de reper. Zăpada acoperă tot ca o mare albă. Nu se cunosc nici drumurile… Nu se vede nimic în zare. Nori de zăpadă prin aer. Vântul este așa de puternic încât răstoarnă omul și calul. Trebuie să faci eforturi ca să te poţi menţine pe picioare. Faţa trebuie neapărat acoperită. Ochii se pot deschide din când în când. Nu există haină care să oprească pătrunderea vântului până la piele. Adesea vântul te îneacă. Nimeni nu vorbește. Coloană complet mută. Ne înţelegem prin semne”.
• La 15 ianuarie 1943, viscolul a continuat ,,cu aceeași furie”, trupa ,,stăpânindu-se greu”.
• La coborârea pantei spre lunca Kubanului, ,,se răstoarnă căruţe, cai, tunuri și chiar ostași sunt răsturnaţi de curente extraordinar de puternice. Câţiva cai și-au rupt picioarele, iar câteva căruţe s-au sfărâmat complet”.
♦ La Abinskaia, sovieticii contraatacă puternic pe frontul Batalionului 21 vânători de munte,
♦ Pe alte fronturi:
• Armatele 34 şi 53 sovietice atacă (fără succes) trupele germane încercuite la Demiansk.
• La Stalingrad, trupe ale Armatei 21 sovietice atacă spre aerodromul Pitomnik.
• Fronturile ,,Briansk” şi Voronej” declanşează o amplă ofensivă împotriva Grupului de armate ,,B”, în timpul căreia Armata 2 ungară a fost destructurată şi s-a creat o breşă de 150 km, la flancul drept (spre Grupul de armate ,,Sud”), care a pus în pericol dispozitivul de luptă german dintre Orel şi Rostov pe Don.
• Armata 6 sovietică atacă şi izolează Corpul alpin italian, supravieţuitorii retrăgându-se pe Doneţ.

Registration

Aici iti poti reseta parola