1 septembrie 1939: Germania invadează Polonia
Germania a invadat Polonia pentru a recâștiga teritoriile pierdute și, în cele din urmă, pentru a-și domina vecinul de la est. Invazia germană a Poloniei a fost o introducere în modul în care Hitler intenționa să ducă războiul – ceea ce avea să devină strategia „blitzkrieg„.
Abordarea blitzkrieg a Germaniei a fost caracterizată de bombardamente extinse la început pentru a distruge capacitatea aeriană, căile ferate, liniile de comunicații și depozitele de muniții ale inamicului, urmate de o invazie terestră masivă cu un număr copleșitor de trupe, tancuri și artilerie. După ce forțele germane blindate și-au croit drum, devastând o porțiune de teritoriu, infanteria a intrat în forță, eliminând orice rezistență rămasă.
Odată ce Hitler a avut o bază de operațiuni în țara țintă, a început imediat să înființeze forțe de „securitate” pentru a anihila toți dușmanii ideologiei sale naziste, indiferent dacă erau rasiali, religioși sau politici. Lagărele de concentrare pentru muncitorii sclavi și exterminarea civililor au mers mână în mână cu dominația germană asupra unei națiuni cucerite. De exemplu, la doar o zi după invazia germană a Poloniei, Hitler a înființat deja regimentele SS „Capul morții” pentru a teroriza populația.
Rezistența poloneză se clatină
Armata poloneză a făcut mai multe greșeli strategice grave încă de la început. Cu toate că aveau 1 milion de oameni, forțele poloneze erau foarte slab echipate și au încercat să-i înfrunte frontal pe germani, în loc să se retragă pe poziții defensive mai naturale.
Gândirea învechită a comandanților polonezi, împreună cu starea învechită a armatei sale, pur și simplu nu au putut face față forțelor germane copleșitoare și modern mecanizate. Și, bineînțeles, orice speranță pe care polonezii ar fi putut-o avea cu privire la un răspuns sovietic a fost spulberată odată cu semnarea Pactului de neagresiune Ribbentrop-Molotov.
Marea Britanie avea să răspundă cu bombardamente asupra Germaniei trei zile mai târziu.
