Ungaria pune presiune pe administrația de la Kiev: „Ucraina trebuie să restituie drepturile maghiarilor înainte de 2015!”
„Nu vrem să așteptăm până la sfârșitul războiului pentru a rezolva chestiunea minoritară, mai cu seamă că această chestiune este una din condiţiile pentru începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană”, a declarat însărcinatul de afaceri interimar al Ambasadei Ucrainei la Budapesta, la o masă rotundă organizată de reprezentanţa ucraineană.
Toate acestea au fost afirmate la trei săptămâni după ce secretarul general Jens Stoltenberg a convocat – trecând peste opoziţia de șase ani a Guvernului Orbán – Comisia NATO-Ucraina, iar Péter Szijjártó a precizat:
„Ungaria va sprijini eforturile de integrare ale Kievului doar dacă ucrainenii vor restitui maghiarilor din Transcarpatia drepturile pe care le aveau înainte de 2015″.
Péter Szijjártó a amintit că sursa tensiunii este Legea educației din Ucraina, care face imposibil învățământul în limba maghiară în Transcarpatia.
La masa rotundă care a avut loc săptămâna trecută la Galeria Trei Săptămâni, situată în sectorul XI al Budapestei, István Balog a luat în apărare atât Legea privind limba ucraineană din 2019, cât şi Legea privind educaţia, din 2017, justificând prima legea prin a afirma că „trebuie luate contramăsuri împotriva ascensiunii propagandei de război în limba rusă”, iar referitor la a doua lege a spus că „atunci când Ucraina a devenit independentă, 70-80 la sută dintre maghiarii din Transcarpatia nu vorbeau deloc limba de stat, iar reprezentanții acestora înșiși au pledat pentru soluționarea acestei probleme.
Ungaria încearcă să modifice legea care va intra în vigoare în septembrie în Ucraina
„Este o chestiune metodologică, dacă a fost util sau nu demersul făcut spre educaţia bilingvă, ceea ce a fost supra-politizat”, a declarat István Balog, care a recunoscut că eforturile ucrainene „au deviat, probabil”, deoarece ambele legi au generat conflicte destul de serioase, însă „ambele părţi manifestă voinţă pentru reglementarea chestiunii, motiv pentru care în luna mai sau la începutul lunii iunie grupul de lucru responsabil cu învăţământul se va reuni din nou, la Budapesta.
La amintita masa-rotundă, analistul regiunii post-sovietice, Bendarjevskiy Anton, a amintit că în epoca sovietică limba ucraineană a fost suprimată, iar eliminarea acestei nedreptăți a fost în multe cazuri prea violentă și a afectat grav maghiarii, precum și alte câteva minorități. Ziaristul portalului „Válasz Online”, Szabolcs Vörös, care a fost ultima dată în Ucraina în luna ianuarie, a declarat că este „absolut contraproductiv” împiedicarea năzuinţelor de integrare ale Ucrainei prin invocarea de către Guvernul Orbán, a intereselor maghiarilor din Transcarpatia, şi ca un contraexemplu a amintit de poziţia mai răbdătoare a Guvernului polonez.
În schimb, Guvernul Orbán ar putea crede că „din moment ce Legea educației va intra în vigoare în septembrie, mai are timp pentru inversarea acestui proces”. Însă, István Balog a legat de „comunicarea unor politicieni ungari” faptul că Ungaria este considerată în prezent a treia țară cea mai respinsă în Ucraina, după Rusia și Belarus, iar conform a 60 la sută dintre ucraineni, politica externă a Ungariei conține aspirații revizioniste.
