UE și NATO critică încercarea Chinei de a fi un pacificator în Ucraina
Încercarea Chinei de a se prezenta ca un pacificator neutru în războiul din Ucraina a eșuat vineri, când NATO și UE au criticat strategia sa de încheiere a conflictului la un an de la invazia pe scară largă a Rusiei, potrivit informațiilor POLITICO.
Beijingul este un aliat strategic cheie al Rusiei, pe care o vede ca pe un partener util împotriva Occidentului și a NATO. Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că societățile chineze furnizează deja ajutor „non-letal” Rusiei, dar a adăugat că există indicii că țara cântărește posibilitatea de a trimite arme – lucru pe care Beijingul îl neagă.
La începutul zilei de vineri, Ministerul chinez de Externe a publicat un „document de poziție” în 12 puncte și 892 de cuvinte, în vederea soluționării a ceea ce numește „criza ucraineană”, fără a se referi la aceasta ca la un război.
„Poziția Chinei se bazează pe un accent deplasat pe așa-numitele „interese și preocupări legitime de securitate” ale părților, implicând o justificare pentru invazia ilegală a Rusiei și estompând rolurile agresorului”, a declarat Nabila Massrali, purtătoarea de cuvânt a UE pentru politică externă, într-o conferință de presă.
„Documentul de poziție nu ia în considerare cine este agresorul și cine este victima unui război de agresiune ilegal și nejustificat”, a spus Massrali, calificând documentul de poziție chinezesc drept „selectiv și insuficient în ceea ce privește implicațiile sale pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat că poziția Chinei este orice altceva decât neutră.
„Nu este un plan de pace, ci principii pe care le-au împărtășit. Trebuie să le vedeți pe un fundal specific. Și acesta este contextul în care China a luat partea, semnând, de exemplu, o prietenie nelimitată chiar înainte de începerea invaziei Rusiei în Ucraina”, a declarat ea în cadrul unei conferințe de presă în Estonia. „Așa că ne vom uita la principii, bineînțeles. Dar le vom analiza pe fundalul faptului că China a luat partea cuiva”.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a alăturat, de asemenea, oficialilor împotriva Beijingului.
„China nu are prea multă credibilitate”, a declarat el vineri reporterilor, ca răspuns la ultimul document oficial. „Ei nu au fost capabili să condamne invazia ilegală a Ucrainei”.
Stoltenberg a adăugat că au existat „semne și indicii că țara ar putea plănui și lua în considerare să furnizeze ajutor militar Rusiei”, deși NATO nu a văzut „nicio livrare efectivă de ajutor letal”.
China a sperat să îmbunătățească legăturile cu europenii, în timp ce își dublează eforturile de discreditare a SUA
Ministrul adjunct de externe Hua Chunying, de exemplu, a acuzat SUA că beneficiază de pe urma războiului. Wang Lutong, șeful pentru afaceri europene din cadrul Ministerului chinez de Externe, a făcut apel direct la Uniunea Europeană:
„China este dispusă să depună eforturi comune cu UE și să continue să joace un rol constructiv în ceea ce privește Ucraina”, a declarat Wang într-un tweet, adăugând o captură de ecran a ultimei propuneri.
La doar cinci rânduri din noul plan oficial al Chinei privind rezolvarea „crizei ucrainene” – publicat vineri, marcând primul an de la ceea ce Beijingul refuză cu strășnicie să numească un război – apare propaganda rusă.
„Securitatea unei regiuni nu ar trebui să fie obținută prin consolidarea sau extinderea blocurilor militare”, se arată în documentul de poziție al Ministerului chinez de Externe, susținând afirmația rusă că războiul a izbucnit pentru a împiedica Ucraina să adere la NATO.
Următorul punct din planul chinezesc: „Toate părțile trebuie … să evite să alimenteze flăcările și să agraveze tensiunile”. În ultimele săptămâni, diplomații chinezi au acuzat SUA că sunt cel mai mare furnizor de arme pentru Ucraina, în timp ce se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a nu furniza arme Rusiei.
Oleksandr Merezhko, președintele comisiei pentru afaceri externe a parlamentului ucrainean, a calificat poziția Chinei drept „ipocrită”.
„[Propunerea Chinei] amintește foarte mult de retorica sovietică ipocrită a „luptei pentru pace””, a declarat Merezhko. „Este un set de sloganuri declarative goale; nu este susținută de elemente specifice sau de un mecanism de punere în aplicare.”
