Tonele de cereale ucrainene destabilizează munca fermierilor din Europa Centrală. Sunt anunțate ample acțiuni de protest
Ouă aruncate în direcția ministrului agriculturii din Polonia, tractoare bulgare blocând vămile cu România sau fermierii români anunțând o grevă pentru vineri 7 aprilie: scenele de nemulțumire devin tot mai frecvente în mediul agricol din Europa Centrală.
În aceste țări aflate în apropiere de Ucraina, „coridoarele de solidaritate” ale Uniunii Europene, presupuse a garanta evacuarea cerealelor ucrainene după invazia rusă din 2022, pe cale rutieră, ferată și navală, nu au funcționat cum era de așteptat. În plus, UE a eliminat taxele vamale la importul de cereale ucrainene pe teritoriul european.
Astfel că, de câteva luni, tone de grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui din Ucraina au invadat piețele agricole din cele patru țări membre UE care se învecinează cu această țară (Polonia, România, Slovacia și Ungaria), precum și din Bulgaria. Drept urmare, fermierii de cereale din regiune se plâng de scăderea prețurilor și de silozuri prea pline.
„Protecție pentru industria alimentară”
„Sunt obligat să arunc /pe piață/ jumătate din recolta mea de grâu [2022] la prețuri mici pentru a face loc noii recolte, dar cumpărătorii sunt puțini acum”, declară Edward Zaba, care cultivă 400 de hectare de grâu și porumb în Silezia Inferioară, în sud-vestul Poloniei. „Suntem cu spatele la zid. Nu avem absolut nicio idee ce să facem în continuare”, continuă fermierul, care regretă că nu a fost mai bine implementată intenția de a ajuta producătorii ucraineni să-și vândă producția pe piețele mondiale. „Mai ales că nu micii fermieri ucraineni au putut să-și trimită cerealele în Polonia, ci fermele mari, deținute de capital străin”.
Cumpărătorii de pe piețele din Europa Centrală au preferat cerealele ucrainene abundente și la prețuri bune, ocolind recoltele producătorilor locali, vândute la un preț mai mare.
„Unii au văzut o modalitate de a face profit din revânzare, alții au căutat furaje ieftine, iar alții au urmărit producerea de etanol sau sirop de porumb mai ieftin”, ne spune Mate Csizmadia, economist ungur specializat în agricultură. Situația este cu atât mai dificilă cu cât „costul inputurilor, în special al produselor fitosanitare, a explodat din 2021”. Ca să nu mai vorbim de costurile energiei.
Premierul polonez Mateusz Morawiecki a recunoscut, miercuri, 29 martie, într-o conferință de presă, după o vizită la București, că dorește „să ajute la transportul acestor cereale în Africa”. „Nu suntem de acord ca acestea să fie vândute pe piețele poloneză și românească și să destabilizeze piețele locale”, a adăugat el.
În aceeași zi, organizațiile agricole poloneze au smuls de la ministrul agriculturii, Henryk Kowalczyk, un acord de unsprezece puncte. Documentul prevede o restabilire a taxelor vamale pentru cerealele ucrainene, precum și un sistem de „cauțiuni” care garantează un tranzit efectiv.
Trebuie pus și un „fond de protecție pentru industria alimentară” în valoare de 10 miliarde de zloți (2,1 miliarde de euro). Michal Kolodziejczak, liderul AgroUnia, o entitate care apără fermierii, a dat termen executivului pentru implementarea acesteia „până la sărbătorile de Paște”.
„În curând, fructele, carnea de pasăre, produsele lactate vor sosi în masă din Ucraina, în timp ce costurile cu forța de muncă și standardele sunt mai mici acolo”, a avertizat fermierul într-un videoclip pe Facebook.
„Sacrificii imense”
Între timp, Comisia Europeană a anunțat luni, 20 martie, că va folosi o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România și Bulgaria, fără a menționa Slovacia sau Ungaria. În total vor fi alocate 56,3 milioane de euro, inclusiv 29,5 milioane Poloniei, 16,75 milioane Bulgariei și 10,05 milioane României. Sume considerate prea mici de către țările în cauză. Președintele României, Klaus Iohannis, a considerat că „sacrificiile uriașe” făcute de țara sa pentru a facilita exporturile ucrainene nu au fost luate în considerare în mod corespunzător.
