Evenimentul Istoric > Articole online > Tata-Moșu e dovedit Prin Amantă, hoțul de cai se spovedește creionului lui Dumnezeu, doar Pascu Șoricel nu se dă prins
Articole online

Tata-Moșu e dovedit Prin Amantă, hoțul de cai se spovedește creionului lui Dumnezeu, doar Pascu Șoricel nu se dă prins

În timpul marii crize economice de la începutul anilor 1930, hoții români își intensificaseră atacurile deoarece prăzile erau tot mai mici, dar, spre disperarea judecătorilor de instrucție, deveniseră imuni la bătaie.

Pungașul indignat

La poliţie, Pascu Şoricel a negat c-ar fi avut vreun amestec în chestiunea poşetei. Iar în faţa judecătorului de instrucţie, s-a arătat indignat că a fost arestat cu anasâna, că nu se poate îmtâmpla un singur furt pe Calea V ictoriei, fără ca poliţia să nu-1 bănuiască pe el.

În două luni a fost deranjat de zece ori. Şi de zece ori i s-a dat drumul, pentru că a fost găsit nevinovat.

  • Stăpâne, zice el judecătorului de instrucţie, mă cunoşti de când eram de 15 ani, că aş p utea zice că m-ai crescut… Crezi d-ta cu adevărat că eu am şutit geanta cucoanei?

Judecătorul surâde şi răspunde amuzat:

__-  Ce să fac, măi Şoricel? Dacă poliţia zice că numai un ploscar ca tine e capabil de o lovitură atât de dibace?! Eu pe cine să cred?

  • Păi bine, stăpâne, zic eu că nu-i frumoasă lovitura? Dar asta însem nează numaidecât că tot ce-i frumos e făcut numai de mâna lui Pascu Şoricel?

Şi dialogul între judele instructor şi pungaş se împleteşte aşa, din întrebări, răspunsuri, la un nivel de conversaţie calmă, glumeaţă. Fiecare întrebare şi fiecare răspunss devine însă, încetu l cu încetul, joc de precizie, periculos, enervant. Gluma devine perfidă şi surâsul deabia m-ai poate acoperi intenţia.

  • Păi, pe unde ai fost tu la ora 7, că Marioara, nevastă-ta, pretinde că ai lăsat-o să aştepte cu ciorba, până s-a răcit?…

-Unde să fiu, în oraş după caramangială. De la 6 jum. până la vreo 8 am stat în gară…

  • Şi nu ţi-a căzut nimic în buzunar?
  • Nimic, stăpâne. Unul pe care-1 credeam doldora de franci, că avea blană şi „găină”tare, a cerut mai întâi bilet de clasa I şi pe urmă a luat de clasa II, că nu-i ajungeau lovelele. Mergea la Slatina…

Dacă cu întrebările , judecătorul de instrucţie nu poate scoate nimic de la pungaşul îmbătrânit în rele, cu bătaia şi mai puţin. Greutatea cea mare nu consta în arestarea sau prinderea lui.

Greutatea cea mare consta în a li se smulge mărturisirea, în a-i decide să arate unde au ascuns lucrurile furate.

Cu bătaia, deschideau gura la început, dar numai ca să spună o minciună, care derutează si pe poliţist şi pe magistratul instructor.

 

Sursa: I. Rak, realitatea Ilustrată din 17 martie 1932

Pagini: 1 2 3 4 5 6

Registration

Aici iti poti reseta parola