În urma preluării puterii de către talibani pe cale militară după retragerea trupelor internaţionale conduse de SUA, Afganistanul ar putea fi guvernat de un consiliu de conducere, în timp ce liderul suprem al mişcării islamiste, Haibatullah Akhundzada, îşi va păstra probabil acest statut, spune reprezentantul talibanilor.
Structura de putere pe care o descrie Hashimi – acesta având acces la procesul decizional din interiorul mişcării talibane – va avea asemănări cu modul în care Afganistanul a fost condus în perioada anterioară când talibanii au fost la putere, între 1996 şi 2001.
Liderul suprem al talibanilor
Atunci, liderul suprem, mollahul Omar, a rămas în umbră şi a lăsat gestionarea problemelor curente ale ţării în sarcina unui consiliu.
Haibatullah Akhundzada va avea probabil o funcţie deasupra celei de şef al unui asemenea consiliu, oarecum similar aceluia de preşedinte. „Probabil adjunctul lui (Akhundzada) va juca rolul de preşedinte”, spune Hashimi.
Liderul suprem al talibanilor are trei adjuncţi, aceştia fiind Mawlavi Yaqoob, fiul mollahului Omar, Sirajuddin Haqqani, liderul puternicei reţele Haqqani, şi Abdul Ghani Baradar, care conduce biroul politic al talibanilor de la Doha (Qatar).
Multe chestiuni despre modul în care talibanii vor conduce Afganistanul rămân a fi clarificate, menţionează Hashimi, precizând însă că Afganistanul nu va fi o democraţie.
Este legea sharia şi asta e
„Nu va exista deloc un sistem democratic pentru că el nu are nicio bază în ţara noastră.
Nu vom discuta ce tip de sistem politic vom aplica în Afganistan întrucât acesta este clar. Este legea sharia şi asta e”, lămureşte reprezentantul talibanilor, care săptămâna aceasta va participa la o întâlnire a leadershipului mişcării la care vor fi discutate chestiuni legate de viitoarea guvernare.
Recrutări
Pe de altă parte, mai menţionează acesta, talibanii vor aborda foşti piloţi şi soldaţi ai forţelor afgane pentru ca aceştia din urmă să intre în rândurile lor, astfel încât să fie creată o nouă forţă naţională care să cuprindă atât combatanţii talibani, cât şi soldaţi din rândul fostelor trupe guvernamentale dispuşi să se alăture celor dintâi, dar rămâne de văzut cât succes va avea acest proces de recrutare.
„Majoritatea au fost antrenaţi în Turcia, Germania şi Marea Britanie. Aşadar, vom vorbi cu ei pentru a-i aduce înapoi pe poziţiile lor”, afirmă Hashimi despre soldaţii afgani.
„Desigur că vom avea unele schimbări, unele reforme în armată, dar tot avem nevoie de ei şi le vom cere să ni se alăture”, explică el, precizând că talibanii au nevoie în mod special de piloţi pentru avioanele şi elicopterele pe care au pus mâna în timpul ofensivei lor fulgerătoare la finalul căreia au cucerit ţara după ce forţele afgane nu le-au opus prea multă rezistenţă.
„Suntem în contact cu mulţi piloţi. Şi le-am cerut să vină şi să se alăture fraţilor lor, guvernului lor.
I-am contactat pe mulţi şi căutăm numerele (altora) pentru a-i contacta şi a-i invita să-şi preia posturile”, insistă Hashimi, potrivit Agerpres, care mai spune că talibanii aşteaptă ca ţările vecine să returneze avioanele afgane care au aterizat pe teritoriile lor, o referire aparent la cele 22 de avioane militare şi 24 de elicoptere cu care sute de soldaţi afgani au fugit în Uzbekistan.
O „cantitate consistentă” de echipamente militare americane se află acum în mâinile talibanilor, a recunoscut marţi consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american Joe Biden, Jake Sullivan.
Profund îngrijorate
Uniunea Europeană şi SUA s-au declarat miercuri „profund îngrijorate” de situaţia femeilor în Afganistan şi le-au cerut talibanilor să evite „orice formă de discriminare şi de abuz” şi să le păstreze drepturile, potrivit unei declaraţii comune.
„Suntem profund îngrijoraţi pentru femeile şi fetele din Afganistan, pentru drepturile lor la educaţie, la muncă şi la libertatea de circulaţie”, indică acest text, cosemnat de alte 18 ţări, între care Australia, Brazilia, Canada, Senegal, Norvegia, Argentina şi Noua Zeelandă.
„Îi invităm pe cei care deţin puterea şi autorităţile din Afganistan să le garanteze protecţia. Femeile afgane, ca şi toţi afganii, merită să trăiască în securitate şi în demnitate. Orice formă de discriminare şi de abuz trebuie evitată”, insistă declaraţia.
Comunitatea internaţională „este dispusă să asiste femeile din ţară cu un ajutor umanitar şi cu sprijinul său pentru a se asigura că vocile lor sunt auzite”, subliniază ţările semnatare.
„Urmărim îndeaproape felul în care orice viitor guvern la Kabul va garanta drepturile şi libertăţile care au devenit o parte inalienabilă a vieţii femeilor şi fetelor în Afganistan în ultimii 20 de ani”, conchide textul.
Sub precedentul regim al talibanilor (1996-2001), femeile aveau interdicţie să iasă din casă fără un însoţitor masculin şi să lucreze, iar fetele – să meargă la şcoală. Femeile acuzate de infracţiuni ca adulterul erau biciuite şi lapidate până la moarte.
Dornici să afişeze un chip care să asigure şi să convingă că s-au schimbat, talibanii au declarat marţi – în cursul unei conferinţe de presă la Kabul – că „se angajează să lase femeile să lucreze, cu respectarea principiilor islamului”.
