Pe 13 mai, S.S. St Louis a navigat din Hamburg, Germania, spre Cuba. Majoritatea pasagerilor – mulți dintre ei copii – erau evrei germani care fugeau de persecuțiile crescânde din al treilea Reich.
Cu șase luni mai devreme, 91 de oameni au fost uciși și locuințe, afaceri și sinagogi evreiești au fost distruse în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de pogromul din Noaptea de Cristal.
Era din ce în ce mai clar că naziștii își accelerează eforturile de exterminare a evreilor prin arestarea și plasarea lor în lagărele de concentrare.
Manifestații antisemite la Havana
Refugiații au solicitat vize de intrare în SUA și plănuiau să rămână în Cuba până să poată intra în Statele Unite în mod legal. Chiar înainte de a acosta, sosirea lor iminentă a fost întâmpinată cu ostilitate în Cuba.
Pe 8 mai, a avut loc o manifestație antisemită masivă în Havana. Ziarele de dreapta susțineau că imigranții veniți erau comuniști.
Nava a sosit la Havana pe 27 mai. Aproximativ 28 de persoane de la bord aveau vize valabile sau documente de călătorie și au avut voie să debarce. Guvernul cubanez a refuzat să-i primească pe ceilalți 900.
Timp de șapte zile, căpitanul navei a încercat să negocieze cu oficialii cubani.
Tăcerea lui Roosevelt
Nava a navigat mai aproape de Florida, în speranța de a debarca acolo, dar nu i s-a permis. Unii pasageri au încercat să-l contaceze pe președintele Franklin D. Roosevelt cerând să fie recunoscuți ca refugiați, dar nu le-a răspuns niciodată.
O telegramă a Departamentului de Stat a declarat că solicitanții de azil trebuie „să-și aștepte rândul pe lista de așteptare și să se califice ca să obțină vize de imigrare înainte de a putea fi admisi în Statele Unite”.
Ca o ultimă soluție, St. Louis a navigat spre nord până în Canada, dar a fost respins și acolo. „Nicio țară nu și-ar putea deschide ușile suficient de mult pentru a accepta sute de mii de evrei care vor să părăsească Europa: linia trebuie trasă undeva”, a declarat la acea vreme Frederick Blair, directorul imigrației din Canada.
254 au căzut vicitme naziștilor
Fără alte optiuni, nava s-a întors în Europa, ajungând la Anvers, Belgia, pe 17 iunie. Până atunci, mai multe organizații evreiești au asigurat vizele de intrare pentru refugiații din Belgia, Franța, Olanda și Marea Britanie.
Majoritatea care a călătorit pe navă a supraviețuit Holocaustului; 254 au murit mai târziu în timp ce naziștii au cucerit continentul, scrie history.com.
