Misiunea militară franceză avea să fie prezentă în România timp de 18 luni.
„Din prima zi m-am convins că trebuia să acţionez repede. Trebuie să oprim peste tot ideea de retragere, să apărăm cu înverşunare, chiar pe frontieră, pământul national”, nota Berthelot.
Generalul francez a fost numit consilier militar al regelui Ferdinand.
Scopul Misiunii militare franceze în România era definit astfel în „Ordinul de misiune” din 28 septembrie 1916:
- Generalul Berthelot va reprezenta pe lângă Marele Cartier General român pe generalul Joffre, comandantul-şef al armatei franceze; el urma să trateze în numele acestuia şi „potrivit instrucţiunilor sale, toate problemele interesând războiul de coaliţie dus în prezent împotriva Puterilor Centrale şi a aliaţilor lor”.
- El urma să ţină la curent Marele Cartier General Francez asupra situaţiei materiale şi morale a armatei române, asupra operaţiilor în curs, ca şi a proiectelor sale de manevră. Totodată, el trebuia să asigure legătura necesară între Înaltul Comandament român şi generalul Maurice Sarrail, comandantul-şef al Armatei aliate de la Salonic, Misiunea militară franceză, Misiunea militară franceză din Rusia.
- Generalul Berthelot era pus la dispoziţia Înaltului Comandament român în funcţia de consilier tehnic.
- Rolul ofiţerilor francezi urma să fie stabilit de comun acord între generalul Berthelot şi Statul Major General român.
Ofițeri cu funcții înalte
Într-o notă telegrafică a ataşatului militar român de la Paris, transmisă la Bucureşti Ministerului de Război, se specifica:
„Din informaţiile mele personale rezultă că membrii Misiunii militare franceze trimişi în România au fost aleşi personal de comandantul suprem al armatei franceze. (…)
Această misiune aleasă e compusă din ofiţeri care părăsesc funcţiuni sau comandamente importante (…) majoritatea (…) au avut misiuni importante la trupă sau la statul-major în timpul marilor bătălii date pe frontul francez”.
Iniţial, misiunea franceză a fost alcătuită din patru ofiţeri de stat major, adjuncţi ai şefului misiunii, nouă ofiţeri instructori de infanterie (patru locotenent-colonei, doi maiori şi trei căpitani), un ofiţer superior instructor de cavalerie, cinci ofiţeri superiori de artilerie, un locotenent pentru serviciul cifrului, în total 21 de ofiţeri în frunte cu şeful misiunii.
Până la începutul anului 1917, numărul acestora avea să crească în funcţie de evoluţia operaţiilor şi de necesităţile frontului român, producându-se, totodată, o schimbare a structurii şi a rolului misiunii franceze.
Cei 430 de ofiţeri şi 1.150 de soldaţi aveau să contribuie la ampla acţiune de refacere şi de reorganizare a armatei române (decembrie 1916-iunie 1917).
Încă de la început, generalul Berthelot a participat în fiecare zi la prezentarea rapoartelor informative asupra operaţiilor şi a făcut vizite pe front, unde i-a cunoscut pe comandanţii şi pe ostaşii români.
A consiliat Marele Cartier General Român în vederea angajării bătăliei pentru Bucureşti din noiembrie-decembrie 1916.
După pierderea Capitalei a urmat retragerea spre Moldova. Guvernul condus de Ion I.C. Brătianu a părăsit Bucureştii la 20 noiembrie, îndreptându-se spre Iaşi.
Misiunea militară franceză condusă de generalul Berthelot a participat activ la acţiunea de reorganizare a armatei române, retrasă în Moldova, şi la elaborarea planurilor de operaţii în vederea desfăşurării bătăliilor din vara anului 1917 contra trupelor germane.
În acest sens, generalul Berthelot a colaborat cu generalul Constantin Prezan, devenit în decembrie 1916 şef al Marelui Cartier General.
Generalul Berthelot nota, la 9 martie 1917:
„Cu toate intemperiile şi bolile, reorganizarea armatei continuă fără întrerupere şi din toate părţile îmi vin veşti că instrucţia este făcută cu multă pricepere şi grijă”.’
„Ajutorul dat de Franţa în procesul de refacere şi reorganizare a armatei române nu era întâmplător, ci avea o finalitate bine stabilită. Ea dorea să consolideze frontul Oriental. Generalul Berthelot exprima acest punct de vedere într-un raport înaintat superiorilor, unde conchidea: „Tot efortul întreprins în favoarea armatei române este cel mai bun sprijin ce poate fi dat întregului Front Oriental”.
„La toate regimentele de infanterie, cavalerie, artilerie, geniu, intendenţă etc., s-au repartizat ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi francezi”, se arată în volumul „Generalul Henri M. Berthelot şi românii”, de Constantin I. Stan, citat de Agerpres.
