Conacul din Hațeg al generalului Berthelot

 

Numele vechi al localității General Berthelot era Fărcădinul de Jos. Conacul deja exista încă din secolul XIX și se afla în proprietatea vestitei familii nobiliare Nopcsa.

Proprietatea era celebră pentru frumusețea ei, fiind construită sub forma unui templu antic, cu șase coloane elegante. Clădirea avea la intrare două rânduri de trepte, care se terminau cu câte un leu, iar interiorul era decorat cu piese antice colecționate timp de mulți ani de familia Nopcsa.

Vizita împăratului

Reședința nobiliară își sporise renumele și prin faptul că împăratul Franz Iosef I al Austriei poposise aici la ultima vizită în Transilvania (1852).

După moartea lui Ferenc Nopcsa, ultimul descendent al familiei, moșia de la Fărcădinul de Jos a rămas în paragină și a trecut în cele din urmă în proprietatea statului român.

În 1919, Regele Ferdinand și regina Maria îi dăruiesc întreg domeniul, cu pământ și clădire, generalului Berthelot, în semn de recunoștință, pentru contribuția sa la eliberarea României.

Francezul devine în același timp cetățean de onoare al României.Acesta folosește conacul doar între 1922-1926, iar la moartea, în 1931, lasă tot domeniul de la Fărcădinul de Jos Academiei Române (al cărei membru devenise între timp).

Nenorocirea comunistă

După instaurarea regimului comunist, proprietățile Academiei Române trec în posesia statului. Conacul devine pe rând unitate agricolă, spital de psihiatrie și IAS. Astfel clădirea se degradează încet dar sigur.

În 2001 localitatea revine la denumirea primită în 1923 (General Berthelot), după ce comuniștii au numit-o Unirea.

Când a intrat din nou în posesia Academiei Române conacul se afla se afla în stare de ruină, cu geamuri sparte, fără uși sau mobilier.

Copiii din sat obișnuiau să vină să se joace printre ruine…

Conacul Berthelot a fost renovat în întregime și transformat în Centru de Dezvoltare Durabilă a Țării Hațegului ce aparține Academiei Române.

 

Sursa: conacularchia.ro