Solidaritate prin comerț și cooperare. Propunerea palestiniană pentru un acord comercial cu România
Delegația palestiniană a propus României un acord comercial care implica furnizarea unei cantități mari de citrice și alte produse, precum și cereri de ajutor în diverse domenii. Erau dispuși să ofere 3000 de tone de citrice, incluzând 2000 de tone de portocale, 500 de tone de grapefruit și 500 de tone de lămâi. Prețurile cerute de palestinieni au fost mai mari decât prețurile de pe piața mondială, ceea ce a creat o diferență de aproximativ 150.000 de dolari pentru aceste cantități.
Delegația palestiniană a dorit să abordeze acest acord dintr-o perspectivă politică, considerând diferența de preț ca fiind o formă de ajutor pentru poporul palestinian. Ei au sugerat două posibilități pentru acordarea acestui ajutor. „Prima opțiune ar fi acceptarea prețurilor propuse de palestinieni și taxarea mărfurilor în consecință. A doua opțiune ar fi ca România să ofere palestinienilor sicrie în valoare de 150.000 de dolari, în locul diferenței de preț.”
Pe lângă exportul de citrice către România, delegația palestiniană a solicitat și alte forme de ajutor
„Acestea includ 3000 de tone de ciment, 5000 de tone de oțel de armătură, 4 buldozere, carne de miel, mașini de cusut, mașini de tricotat, mașini de fabricat încălțăminte și războaie de țesut. De asemenea, au cerut 15 burse pentru studenții palestinieni pentru a studia în școlile tehnice din România.
Delegația a menționat că pe termen lung, după eliberarea teritoriilor ocupate, cooperarea dintre Palestina și România ar consta în proiecte de construcție, precum o fabrică de suc de roșii, o fabrică de suc de portocale, o fabrică de ciment, o fabrică de hârtie și ferme de bovine și ovine.”
În final, românii au propus următoarele:
„Importul a 300 de lăzi de citrice în valoare de aproximativ 960.000 de lei, o cantitate de 3000 de tone de ciment în valoare de 1.160.000 de lei, 100 de mașini de cusut Ileana în valoare de 180.000 de lei și 15 burse de studiu pentru școlile tehnice.
Sumele menționate, împreună cu cheltuielile de transport internațional, urmau să fie acoperite din fondul de solidaritate internațională.”
Sursa: Wilson Center, Arhivele Digitale
