Săpăturile de la Vila Civita Giuliana din Pompei au scos la iveală o cameră folosită de sclavii romani
Două paturi au fost înghesuite în acest spațiu minuscul și a fost oferită doar o singură saltea, ceea ce evidențiază cât de dificilă a fost viața sclavilor romani care au ocupat aceste încăperi înguste cu 2.000 de ani în urmă, înainte ca Pompeiul să fie distrus de o erupție vulcanică în anul 79 d.Hr.
Arheologii au mai descoperit două dulapuri mici, mai multe urne și recipiente ceramice. În interiorul a trei dintre recipiente au găsit rămășițele a doi șoareci și a unui șobolan, ceea ce sugerează că sclavii romani care ocupau acest spațiu claustrofob au fost forțați să trăiască în condiții insalubre.
„Aceste detalii subliniază încă o dată condițiile de igienă precară în care trăiau categoriile inferioare ale societății din acea perioadă”, a transmis Ministerul Italian al Culturii pentru publicația The Guardian.
Vila Civita Giuliana a fost descoperită într-o suburbie situată la aproximativ 600 de metri la nord de orașul Pompei, la începutul secolului XX. În 2017, Parcul Arheologic din Pompei a lansat o nouă rundă de săpături în situl explorat, iar aceste cercetări moderne au scos la iveală multe relicve care dezvăluie detalii despre societatea și cultura romană din secolul I d.Hr.
Printre cele mai notabile descoperiri se numără un car ceremonial și un grajd, acesta din urmă conținând rămășițele a trei cai care purtau hamurile pentru a trage carul.
În timp ce astfel de descoperiri elucidează stilul de viață al elitei din Pompeiul antic, camera recent excavată dezvăluie modul în care trăiau cei săraci
„Nu existau încuietori, lanțuri sau grilaje pentru o securitate sporită, ceea ce sugerează că sclavii romani din Pompeiul antic erau resemnați cu soarta lor”, a declarat pentru Reuters Gabriel Zuchtriegel, directorul Parcului Arheologic din Pompei.
Pompeiul este celebru în istorie pentru faptul că a fost distrus de o erupție masivă a Muntelui Vezuviu , singurul vulcan activ din Europa continentală, în anul 79 d.Hr. Acest eveniment incredibil de violent a produs un nor masiv de cenușă vulcanică care a îngropat complet orașul , ucigând mii de cetățeni romani care nu au putut scăpa de furia naturii.
Toate aceste descoperiri scot la iveală adevărul despre cei care au trăit în Pompei în momentul distrugerii sale și despre cum a fost viața lor de fapt. „Ceea ce aflăm despre organizarea socială din acea epocă deschide noi orizonturi pentru studiile istorice și arheologice”, a declarat Gennaro Sangiuliano, Ministrul italian al Culturii, cu referire la descoperirile de la Civita Giuliana.
Distrugerea devastatoare a orașului Pompei a lăsat în urmă un sit arheologic bine conservat. Descoperirile recente ilustrează modul în care trăiau atât cei privilegiați, cât și cei defavorizați în timpul perioadei de glorie a Imperiului Roman.
