Relațiile comerciale româno-iraniene și perspectivele de dezvoltare a acestora în anii 1960
„Relațiile comerciale bilaterale se bazează în prezent pe acordurile comerciale pe 5 ani semnate în ianuarie 1968.
Evoluția schimburilor: cantitatea de mărfuri comercializate între cele două țări a crescut semnificativ, mai ales în ultimii ani, după cum urmează:
Exporturile românești în Iran în 1968 au constat în: mașini și echipamente (74%), laminate din oțel și aluminiu (4%), hârtie (5%), produse din sodiu (3%), ulei de floarea soarelui (4%), unt (3%), cherestea rășinoase (3%).
România importă din Iran următoarele: țiței (26%), bumbac (69%), autoturisme (5%). Pentru a răspunde solicitării Iranului de a-și diversifica exporturile către România, în 1969, România a cumpărat anumite produse manufacturate din Iran (bumbac și țesături sintetice; piei semiprelucrate).
În 1969, balanța comercială dintre România și Iran este echilibrată.
Conform previziunilor Ministerului român al Comerțului Exterior, la 31 decembrie 1969, balanța comercială cu Iranul va ajunge la un deficit de aproximativ 9 milioane de dolari, mai ales că România livrează echipamente Iranului pe credit pe termen lung, în timp ce importurile noastre de produse iraniene se plătesc la livrare. Pentru acoperirea acestui deficit, vom utiliza resursele din creditul tehnic, convenit între cele două țări – aproximativ 5 milioane de dolari – și, în același timp, întreprindem acțiuni pentru creșterea exporturilor românești pentru a acoperi restul de 4 milioane de dolari.
În ceea ce privește exporturile noastre în Iran, am remarcat prețurile mici la care vindem anumite mărfuri (carbonat de sodiu, ulei de floarea-soarelui, zahăr etc.) ca urmare a [prețurilor mici ale] concurenței, venită mai ales din țările socialiste, precum și a capacității relativ scăzute de absorbție a pieței.
Activități de cooperare
Activitățile de cooperare joacă un rol important în dezvoltarea relațiilor comerciale româno-iraniene.
Principalele activități de cooperare finalizate până în prezent:
- Contractul pentru livrarea a 20.000 de tractoare asamblate sau piese de schimb (34 milioane de dolari);
- Acord pentru construirea unei fabrici de tractoare cu o capacitate finală de 10.000 de unități (la o valoare estimată de 42 milioane de dolari);
- Contract pentru livrarea a 1.000 de vagoane de marfă (10,8 milioane de dolari);
- Contract pentru construcția unei fabrici de sodiu cu o capacitate de 60.000 de tone/an (5 milioane de dolari);
- Construirea unei fabrici pentru prelucrarea lemnului (aproximativ 10 milioane de dolari).
Conform termenilor acestor activități de cooperare, România primește țiței în schimbul unor utilaje și instalații. În 1967, [cele două țări] au semnat un contract pentru importul a 3,6 milioane de tone de țiței care urmau să fie livrate între 1968 și 1970 (până la 30 iunie, am importat 919.000 de tone). Ulterior, în 1969, a fost semnat un nou contract pentru importul a încă 5 milioane de tone de țiței, care urmau să fie livrate între 1970 și 1973.
Acordul de împrumut
Iranul a subliniat necesitatea de a obține un împrumut global care să permită țării noastre să furnizeze echipamente, primind în schimb țiței iranian și produse manufacturate. Am convenit ca, în august 1969, [țările noastre] să negocieze un acord de împrumut interguvernamental, în valoare de 100 de milioane de dolari.
[…]
Împrumuturi obținute de Iran de la țările socialiste europene
Suma totală a împrumuturilor primite: 816 milioane de dolari
1. Uniunea Sovietică a acordat Iranului împrumuturi în valoare de 346 milioane de dolari, împărțite după cum urmează:
a. 385 milioane de dolari, conform acordului de colaborare din 27 iulie 1963, oferind Iranului un împrumut pe 12 ani, cu o dobândă de 3,6%.
Împrumutul a fost acordat în vederea construirii următoarelor:
2 baraje și o hidrocentrală pe râul Aras;
11 silozuri de cereale (cu o capacitate totală care ajunge la 80.000 de tone);
o fermă de creștere a peștilor etc.
b. 286 de milioane de dolari, conform acordului de colaborare din 13 ianuarie 1966. Împrumutul va fi rambursat în gaze naturale, pe o perioadă de 12 ani, cu o dobândă de 2,5%. Împrumutul a fost acordat în vederea construirii următoarelor:
o oțelărie cu o capacitate de producție inițială de 500.000-600.000 de tone de oțel pe an, cu posibilitatea de a extinde această capacitate la 1,2 milioane de tone de oțel pe an;
un gazoduct din sudul Iranului până la granița cu URSS;
o fabrică de mașini-unelte cu o capacitate de 25.000-30.000 de tone pe an.
c. 22 de milioane de dolari, conform acordului, pentru construcția de silozuri de cereale în Iran, cu o capacitate totală de 300.000 de tone. Împrumutul a fost acordat pentru o perioadă de 8 ani, cu o dobândă de 2,5% pe an.
2. Cehoslovacia a acordat Iranului un împrumut în valoare de 215 milioane de dolari, împărțit după cum urmează:
a. 15 milioane de dolari în conformitate cu acordul de colaborare din ianuarie 1966, acordate pentru a construi:
o fabrică de fontă în Tabriz;
alte uzine economice.
Împrumutul va fi rambursat în 10 ani, cu o dobândă de 2,5%.
b. 200 de milioane de dolari, conform acordului de colaborare din martie 1969. Împrumutul a fost acordat pentru construcția de diverse uzine industriale, urmând a fi rambursat în 12 ani, cu o dobândă de 2,5.
3. România a acordat Iranului împrumuturi în valoare de 130 milioane de dolari, conform acordurilor de colaborare economică semnate între 1966 și 1968. România a fost de acord să livreze următoarele articole sub formă de împrumut:
20.000 de tractoare. Împrumutul va fi rambursat pe o perioadă de 8 ani, cu o dobândă de 2,5% pe an;
10.000 de pluguri. Împrumutul va fi rambursat pe o perioadă de 4 ani, cu o dobândă de 2,5% pe an;
o fabrică de tractoare, în baza unui împrumut acordat pe o perioadă de 8 ani (prelungit ulterior la o perioadă de 10 ani), cu o dobândă de 2,5% pe an;
livrarea a 1000 de vagoane de marfă și echipamente electrotehnice, în baza unui împrumut acordat pe o perioadă de 8 ani, cu o dobândă de 2,5% pe an;
mașini agricole, în baza unui împrumut acordat pe o perioadă de 8 ani, cu o dobândă de 2,5% pe an;
o unitate industrială pentru prelucrarea lemnului în zonele împădurite ale Mării Caspice, în baza unui împrumut acordat pe o perioadă de 8 ani, cu o dobândă de 2,5% pe an;
o fabrică de sodiu, în baza unui împrumut acordat pe o perioadă de 8 ani, cu o dobândă de 2,5% pe an.
4. Ungaria a acordat Iranului împrumuturi în valoare de 50 de milioane de dolari, împărțite după cum urmează:
a. 10 milioane de dolari, în conformitate cu acordul de colaborare din 12 mai 1955;
b. 40 de milioane de dolari în conformitate cu acordul de colaborare din februarie 1968;
Ambele împrumuturi au fost acordate pe o perioadă de 10 ani, cu o dobândă de 2,5% pe an.
5. 5. Iugoslavia a acordat Iranului un împrumut de 50 de milioane de dolari pentru:
construirea unui șantier naval;
finanțarea unor proiecte agricole și de exploatare forestieră;
instalații legate de energie.
6. Polonia a acordat Iranului un împrumut de 15 milioane de dolari, care urmează să fie rambursat pe o perioadă de 8 ani, cu o dobândă de 2,5% pe an. Împrumutul va finanța o fabrică de zahăr și alte fabrici.
7. Bulgaria a acordat Iranului un împrumut de 10 milioane de dolari, în conformitate cu acordul de colaborare din februarie 1968. Rata dobânzii este de 2,5%, iar împrumutul este destinat dezvoltării industriei miniere și construirii unei fabrici de brânzeturi, etc.”
[…]
